Melcul cyborg: spionul surpriză al armatei americane

Cercetătorii militari americani au creat o nouă categorie de spioni, unii cu adevărat neobişnuiţi. Specialiştii din cadrul Universităţii Clarkson din New York au echipat câţiva banali melci de grădină cu baterii şi camere video pentru a produce astfel un straniu, dar eficient dispozitiv de urmărire de ultimă generaţie, capabil să se autoalimenteze.

În cadrul experimentelor derulate în laboratoarele Universităţii Clarkson, cercetătorii americani cred că au pus la cale primul exemplu funcţional al unui dispozitiv care generează energie electrică sustenabilă direct dintr-un organism viu.

După implantarea unei baterii speciale unui melc, cercetătorii au reuşit să înmagazineze cantitatea de energie generată de organismul melcului, permiţând astfel zaharurilor din corpul animalului să "reîncarce" bateria internă.

Cu toate că energia electrică generată de melc este inferioară celei furnizate de o baterie de tip AAA, cercetătorii intenţionează să continue cercetările în această direcţie de pionierat.

Chiar dacă aşa numiţii "melci cyborgi" par a fi nişte personaje desprinse din scenariul unui film sau roman SF, prezenţa lor este mai reală decât se crede.

Echipa de cercetători a primit fonduri direct de la Departamentul Apărării SUA, iar profesorul Evgeny Katz, care conduce cercetările, declară că banii vor fi folosiţi şi la programarea unor insecte cyborgi.

Nu ar fi pentru prima dată când animalele sunt folosite de oameni în rol de spioni. În decursul secolului trecut, porumbeilor le-au fost ataşate camere video de supraveghere a teritoriilor imamice, iar delfinii au fost folosiţi la detectarea minelor subacvatice. 

Sursa: Daily Mail

Soldaţii britanici vor putea controla armele prin puterea gândului, anunţă specialiştii în neuroştiinţă

Un raport elaborat de Royal Society, academie ştiinţifică fondată în Marea Britanie în 1660, anunţă că, în viitor, soldaţii vor putea controla armele folosindu-se doar de puterea gândului.

Specialiştii de la prestigioasa instituţie ştiinţifică au studiat în cel mai recent raport modul în care cele mai noi reuşite ale neuroştiinţei vor fi aplicate în domeniul militar.

Scenariile pe care oamenii de ştiinţă ai Royal Society le-au conceput par desprinse din filmele SF, însă ritmul accelerat în care neuroştiinţa progresează va face ca acestea să devină realitate în doar câţiva ani.

Printre schimbările radicale prevăzute de specialişti se numără faptul că, la recrutare, soldaţii vor fi supuşi unor teste cerebrale, urmând ca în timpul serviciului să participe la sesiuni de stimulare transcraniană, acestea permiţându-le să înveţe mai repede.

Specialiştii americani în neuroştiinţe au folosit deja stimularea transcraniană pentru a îmbunătăţi viteza cu care soldaţii americani detectează bombele improvizate, lunetiştii şi alte surse de pericol. "Soldaţii care au beneficiat de stimulare transcraniană au învăţat de două ori mai repede decât soldaţii care nu au luat parte la acest program. Am fost şocat să observ această diferenţă imensă între cele două grupuri", a declarat Vince Clark, un specialist în neurologie cognitivă de la Universitatea New Mexico.

De asemenea, specialiştii cred că soldaţii vor ajunge să controleze armele doar cu ajutorul gândului, prin intermediul interfeţelor creier-maşină (BMI - brain-machine interfaces).

"Deoarece creierul uman poate procesa imaginile, precum ţintele, mult mai rapid decât îşi dă seama în mod conştient individul, o armă controlată cu ajutorul unei interfeţe neuronale va oferi avantaje considerabile în ceea ce priveşte viteza şi acurateţea în comparaţie cu alte sisteme de control al armelor", anunţă autorii raportului.

Autorii raportului spun că armata americană deja studiază creierul soldaţilor în timpul misiunilor. Agenţia de cercetare a armatei americane, DARPA, foloseşte electroencefalogramele (EEG) pentru a studia creierul soldaţilor însărcinaţi cu studierea imaginilor luate din satelit. Specialiştii armatei americane au descoperit că pot descoperi cu ajutorul EEG ţinte care nu au fost observate conştient de către soldaţi, dar care pot fi detectate în creierul acestora.

Cercetătorii prevăd totodată conceperea a numeroase medicamente speciale cu diferite scopuri: îmbunătăţirea gândirii, adormirea trupelor inamice şi chiar medicamente care să stimuleze soldaţii capturaţi să dezvăluie secretele pe care le deţin.

Cercetătorii de la Royal Society cer guvernului britanic să fie "cât se poate de transparent" în ceea ce priveşte modul în care neuroştiinţele vor fi aplicate în domeniul militar.

O armură hi-tech pentru soldaţii viitorului, inspirată din învelişul de solzi al unui peşte uriaş

Pornind de la studiul enormilor peşti amazonieni arapaima, a căror armură de solzi este capabilă să reziste muşcăturii peştilor piranha, cercetătorii de la Universitatea California – San Diego dezvoltă materiale ceramice flexibile, din care s-ar putea fabrica, într-o zi, echipamente de protecţie super-rezistente.

Cercetarea este condusă de Marc Meyers, un specialist în bionică - studiul unor structuri din natură şi adaptarea "soluţiilor tehnice" respective în tehnologiile de fabricare a unor structuri artificiale.

Inspiraţia pentru acest studiu a venit în cursul unei expediţii în bazinul Amazonului, când Marc Meyers s-a întrebat cum puteau peştii arapaima să trăiască, în anotimpul secetos, în mici lacuri pline de pirahna, fără a fi răniţi de muşcăturile acestora.

Un aparat (construit de cercetători) care simula muşcătura de piranha pe pielea peştelui arapaima, a arătat că dinţii de piranha străpungeau doar parţial solzii, fără a putea atinge muşchii de dedesubt.

Studiind învelişul de solzi al peştilor arapaima, oamenii de ştiinţă au constatat că secretul constă într-o combinaţie de materiale dure şi materiale moi, elastice. Solzii de arapaima au un strat superior dur, puternic mineralizat, deasupra unui strat mai moale şi elastic format din fibre de colagen dispuse în direcţii diferite. Hidratarea solzilor şi suprafaţa lor ondulată joacă şi ele roluri importante şi permit uriaşilor peşti (arapaima poate ajunge până la 2 metri lungime şi 100 kg greutate) să se mişte flexibil şi, totodată, să fie protejaţi de muşcături.

O astfel de combinaţie de trăsături este necesară şi în cazul armurilor soldaţilor, care trebuie să fie dure şi, totodată, flexibile.

Datele obţinute din acest studiu ar putea fi utilizate şi în proiectarea vehiculeleor aerospaţiale, a celulelor de combustibil şi a unor sisteme de izolare.

Într-un proiect viitor, Marc Meyers intenţionează să studieze peştele-aligator, întâlnit în sudul Statelor Unite şi ai cărui solzi era folosiţi de nativii americani pentri confecţionarea vârfurilor de săgeţi. Echipa sa investighează, de asemenea, proprietăţile sidefului melcilor marini Haliotis şi ale carapacei unor ţestoase marine, în căutarea unor trăsături utile care ar putea inspira crearea unor noi materiale cu proprietăţi speciale.

Sursa: Science Daily

Pentagonul testeaza o armă de 5 ori mai rapidă decât sunetul!

Armata americană se află în curs de testare a unei noi arme hipersonice cu rază lungă de acţiune, ale cărei lansări au depăşit deja de cinci ori viteza sunetului.

O rachetă experimentală lasată dintr-o bază militară din Hawaii a ajuns la ţinta preconizată situată într-un atol din Pacific situat la 3.700 kilometri, într-un interval de timp mai mic de 30 minute.

Advanced Hypersonic Weapon este un nou program militar axat pe producerea de dispozitive ultra rapide pentru rachetele cu rază lungă de acţiune.

Conform oficialilor Pentagonului, adevăratul scop al programului este acela de a crea rachete capabile să lovească orice ţintă de pe glob în mai puţin de o oră şi cu o precizie de maxim 10 metri distanţă faţă de punctul ochit.
În vocabularul militar de specialitate, termenul de hipersonic vizează orice dispozitiv care depăşeşte clasa Mach 5, adică viteza de 6.000 km/oră.

Cu toate acestea, Pentagonul nu a dat publicităţii detalii referitoare la viteza maximă atinsă de noile rachete.