De ce copiii au purtări urâte şi note proaste la şcoală? Iata explicatia unui specialist !

După opinia psihologului Tanya Byron, consilier pentru problemele copiilor în cadrul Guvernului Marii Britanii, rezultatele proaste la învăţătură şi comportamentul necivilizat ale multor copii şi adolescenţi se datorează, în mare măsură, lipsei cronice de somn.

Somnul insuficient duce, după părerea Tanyei Byron, la apariţia unor probleme serioase de sănătate şi de comportament.

65% dintre copiii mici suferă de lipsă de somn într-o măsură semnificativă, iar acest lucru poate duce la hiperactivitate şi probleme de comportament, afectând în acelaşi timp dezvoltarea psihică şi fizică.

Psihologul consideră că problema este determinată, la origine, de părinţii care nu-şi învaţă copiii să doarmă corespunzător şi le permit să stea până târziu seara, să doarmă când vor şi să se trezească noaptea pentru a lua o gustare şi a primi atenţie din partea părinţilor.

Adolescenţii au şi ei probleme cu somnul, mulţi dintre ei abia reuşind să doarmă noaptea 6 ore din cele 9 de care ar avea nevoie în mod normal. Adolescenţii spun că dorm puţin din cauza anxietăţii şi a stresului legat de sarcinile pe care le au, ca şi din cauza utilizării computerelor şi a telefoanelor mobile la ore târzii ale serii.

Lumina ecranelor este în mod special dăunătoare somnului, deoarece inhibă producţia melatoninei, o substanţă care induce somnul şi care este secretată de organism numai în condiţii de întuneric.

Psihologul nu ezită să vorbească despre o adevărată „criză” nerecunoscută a sănătăţii publice, criză datorată lipsei crescânde de somn şi care afectează două milioane de copii şi adolescenţi din Marea Britanie.

Sursa:Descopera.ro

Setea de petrol, vinovată de moartea misterioasă a aproape 1.000 de delfini?

Aproximativ 900 de delfini au fost descoperiţi morţi de curând pe plajele din nordul Republicii Peru. Deşi oficialii guvernamentali neagă această variantă, un veterinar marin şi totodată expert conservaţionist afirmă că a identificat cauza morţii delfinilor: testele seismice efectuate în largul oceanului pentru identificarea depozitelor de petrol.

Carlos Yaipen-Llanos, preşedintele organizaţiei Orca Peru, a declarat într-un interviu că necropsiile efectuate alături de colegii săi în cadrul a 3 expediţii separate au arătat că delfinii examinaţi sângerau în zona urechii medii, prezentând totodată fracturi în acea zonă. De asemenea, aceştia aveau gaze în organele interne şi sufereau de enfizem pulmonar acut, toate aceste simptome indicând moartea prin boala de decompresie.

„Aceste animale au murit în urma bolii de decompresie, provocată de o traumă acustică”, a declarat expertul.

Concluzia specialistului contrazice rezultatele obţinute de investigaţia oficială a guvernului, care a exclus testările seismice drept posibile cauze, indicând o boală necunoscută ca sursă a morţilor.

Dr. Yaipen-Llanos afirmă că echipa sa a efectuat necropsii asupra a 30 de delfini, examinând toate organele acestora. În schimb, oamenii de ştiinţă din echipa de investigaţie a guvernului au investigat doar 2 delfini, analizând 3 organe ale fiecăruia, a declarat doctorul. 

Dr. Yaipen-Llanos afirmă că în cadrul fiecărei expediţii au descoperit animale care tocmai muriseră, ceea ce indică „existenţa unei surse puternice de sunet care a continuat să existe în ocean; nu este vorba de un singur eveniment sonor”.

Guvernul peruan insistă că nu au fost efectuate testări seismice în zonele în care delfinii au murit, însă un pescar din zonă a declarat într-un interviu că astfel de testări aveau loc în acea zonă în momentul în care delfinii au început să moară. El Comercio, cel mai mare ziar din Peru, a relatat că Marina Peruviană a permis companiilor petroliere să efectueze testări seismice începând cu luna noiembrie, cu puţin înainte ca primii delfini morţi să fie găsiţi pe plaje.

„Mă aşteptam să descoper o infecţie virală, dar nu am descoperit niciun semn clinic care să indice aşa ceva. Toate animalele aveau fracturi în urechea medie, iar organele interne erau distruse de bule de aer”, a declarat Dr. Yaipen-Llanos. Boala de decompresie a fost studiată în detaliu în cazul oamenilor, petrecându-se atunci când un scufundător iese la suprafaţă foarte repede, iar azotul pe care acesta l-a absorbit din tubul cu aer comprimat forţează formarea unor bule în vene şi ţesuturi. Această boală poate fi letală.

Oamenii de ştiinţă credeau în trecut că mamiferele marine, precum balenele şi delfinii, sunt relativ imune la boala de decompresie. Un studiu recent a infirmat această teorie, cercetătorii detectând decese în rândul mamiferelor marine provocate de boala de decompresie, mai ales „în urma activităţilor antropogene, precum testările seismice sau folosirea sonarelor militare”.

Michael Moore, veterinar şi expert în biologie mamiferelor marine în cadrul Woods Hole Oceanographic Institution, afirmă că testările seismice ar fi putut provoca un şoc delfinilor, făcând ca particulele de azot din corp să părăsească sângele şi să pătrundă în organe, provocând bulele observate în cadrul necropsiilor.

Sursa: New York Times

Bărbaţii infideli sunt mai predispuşi la atac de cord

Bărbaţii care îşi înşeală soţiile au un risc de apariţia a atacului de inimă mult mai crescut decât cei care rămân fideli, susţine un nou studiu.

Un studiu a demonstrat că moartea subită în cursul unui act sexual apare mai frecvent atunci când bărbaţii sunt în compania amantelor, decât atunci când aceştia se află cu soţiile lor. Motivele care stau la baza acestor decese nu sunt foarte clare, dar specialiştii iau în considerare conştiinţa încărcată, stresul provocat de păstrarea secretului şi chiar încercarea de a face faţă cerinţelor unei femei mai tinere.

Corelaţia dintre infidelitate şi evenimentele cardiovasculare majore a fost evidenţiată de cercetătorii italieni de la Universitatea din Florenţa, care au studiat efectele infidelităţii asupra sănătăţii, utilizând date din literatura de specialitate. Folosind termeni cheie, cum ar fi "infidelitate" şi "relaţii extraconjugale", specialiştii au analizat frecvenţa şi contextul în care apar atacurile de cord la bărbaţi. Astfel, ei au descoperit că atât atacurile de cord fatale, cât şi cele non-fatale apar relativ rar atunci când bărbaţii se angajează în raporturi intime cu soţiile lor, dar mai des atunci când sunt cu amantele.

Studiul realizat de oamenii de ştiinţă sugerează că apariţia infarctului este cauzată, în mare parte, de conştiinţa încărcată. Alte explicaţii ar putea fi legate de stres sau de alimentaţia mai extravagantă ori consumul de alcool la care bărbaţii se dedau în cazul întâlnirilor cu femei mai tinere.

"Mai mulţi factori interpersonali, sexuali şi biologici sunt asociaţi cu relaţiile extraconjugale. Aşa se face că infidelitatea, la bărbaţi, este asociată cu un risc mai mare de apariţie a evenimentelor cardiovasculare majore. Sexul extraconjugal poate fi periculos şi stresant pentru că, de cele mai multe ori, iubita este mai tânără. De asemenea, în astfel de situaţii apare des consumul excesiv de alcool şi/ sau mâncare. O întâlnire secretă într-un mediu nefamiliar poate creşte în mod semnificativ tensiunea arterială şi ritmul cardiac, ceea ce duce la o mai mare nevoie de oxigen", a explicat dr. Alessandra Fisher.

Sursa: The Telegraph

Transpiraţia, un mecanism de apărare?

De ce axilele miros mult mai intens decât restul corpului? Până acum, se credea că fenomenul este favorizat de mediul umed, cald şi greu de spălat. Acum, însă, o nouă teorie arată că, de fapt, prin axile este excretată hrană pentru bacterii, în cadrul unui mecanism de apărare similar cu cel al sconcşilor.

Axilele sunt zone în care bacteriile se înmulţesc intens. Nu numai că reprezintă un mediu propice, dar şi asigură hrănirea bacteriilor. Cea mai mare parte a corpului uman este acoperit de glande sudoripare ecrine, care secretă apă şi săruri. Acest proces nu hrăneşte nimic şi, astfel, transpiraţia se poate evapora fără a lăsa un miros neplăcut. Cu toate acestea, în unele regiuni ale corpului, acolo unde părul se dezvoltă la pubertate, există glande sudoripare de un alt tip - apocrine. Aceste glande nu elimină numai apă şi săruri, ci şi sialomucină, un compus chimic care se regăseşte şi în alte secreţii ale corpului, de exemplu în laptele matern.

Atunci când este secretată de glandele mamare, substanţa ajută la hrănirea copiilor, dar când este secretată de glandele sudoripare plasate în axile, mediu umed şi cald, ea hrăneşte bacteriile.

Încercând să afle cum anume acest proces îl avantajează pe om, specialiştii s-au gândit iniţial că, din moment ce sialomucina începe să fie secretată la pubertate, ea ar putea avea legătură cu menţinerea părului sau atragerea unui partener.

Însă o nouă teorie susţine că pubertatea nu este numai o perioadă centrată pe găsirea unui partener, ci şi pe obţinerea independenţei faţă de părinţi. individul respectiv nu mai este ocrotit de grija adulţilor, ci trebuie să se descurce singur, expus tuturor pericolelor. O metodă de a se apăra ar fi împrăştierea unui miros corporal care poate îndepărta prădătorii. Transpiraţia şi mirosul ei neplăcut, apărute ca urmare a eliberării de adrenalină, sugerează că oamenii elimină această secreţie pentru a transmite un semnal către alte animale, aşa cum obişnuieşte să facă sconcsul.

Sursa: io9

Cercetătorii au folosit virusuri pentru a genera energie prin mers

Mulţumită unui generator subţire cât o coală de hârtie, fiecare pas făcut poate genera energie electrică.

Până în prezent, generatoarele pot produce energie electrică echivalentă cu un sfert din cea produsă de o baterie de tip AAA, destulă pentru a alimenta un LCD de mici dimensiuni. Acesta se activează în momentul atingerii unui electrod acoperit cu virusuri modificate genetic. Astfel virusurile încep să convertească forţa pasului în energie electrică.

Uimitor este faptul că invenţia reprezintă primele "generatoare" vii, care folosesc virusurilei modificate genetic, care convertesc forţa mecanică în electricitate.

În viitor generatoarele vor avea capacitatea de a încărca dispozitive electronice portabile cu energie generată cu ajutorul mersului. Totodată, se vor putea alimenta sisteme de iluminare cu ajutorul unor astfel de panouri plasate în interiorul uşilor. Virusurile utilizate sunt inofensive, create special pentru a valorifica activitatea fizică şi a ajuta la generarea electricităţii.

Acum, generatorul este primul din lume care produce electricitate prin exploatarea proprietăţilor piezoelectrice ale unui material biologic. Piezoelectricitatea este acumularea unei încărcări electrice într-un obiect solid ca răspuns la stresul mecanic. Dispozitivul actual va putea sta la baza unor concepte mai avansate, care vor permite colectarea energiei electrice de la vibraţiile rezultate din acţiuni cotidiene precum închiderea uşilor sau urcatul scărilor.

De asemenea, invenţia demonstrează că există un mod mai simplu de a realiza dispozitive microelectronice. Acest lucru vine ca urmare a modului de ordonarea a virusurilor, care permite generatorului să funcţioneze, auto-asamblarea fiind unul din cele mai utile procese în nanotehnologie.

Virusul utilizat este un bacteriofag, numit M13, care atacă doar bacteriile şi care este inofensiv pentru oameni. Reproducerea sa este deosebit de rapidă, astfel că există întotdeauna rezerve. Mai mult, specialiştii spun că M13 este uşor de modificat genetic în laborator.

Sursa: Daily Mail

O metodă simplă prin care să ne prelungim viaţa cu 5-6 ani

Jogging-ul regulat creşte speranţa de viaţă a bărbaţilor cu 6,2 ani şi a femeilor cu 5,6 ani, relevă un nou studiu.

Cercetătorul Peter Schnohr, de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a explicat faptul că cele mai noi analize au demonstrat că două ore şi jumătate de jogging pe săptămână, practicat cu viteze mici sau medii, asigură prelungirea duratei de viaţă.

"Rezultatele cercetării ne-au ajutat să aflăm dacă jogging-ul este sau nu benefic pentru sănătate. Acum, putem spune cu siguranţă că această activitate prelungeşte viaţa. Vestea bună este că nu suntem nevoiţi să depunem mult efort pentru a avea parte de beneficiile jogging-ului", a declarat cercetătorul.

Studiul The Copenhagen City Heart a început în 1976 şi a fost realizat pe un eşantion de 20.000 de persoane cu vârste între 20 şi 93. Iniţial, rolul său a fost acela de a furniza mai multe informaţii legate de bolile cardiovasculare şi accidentele vasculare cerebrale. De atunci, studiul a dus la publicare a 750 de lucrări, iar cercetătorii l-au extins, incluzând şi observaţii legate de alte boli, precum insuficienţa cardiacă, boli pulmonare, alergii, epilepsie, demenţă, apnee şi boli genetice. În acest fel, oamenii de ştiinţă au urmărit şi analizat modul în care diferite exerciţii fizice ajută la prelungirea vieţii.

În sub-studiul care a vizat analizarea efectelor jogging-ului, mortalitatea a 1.116 bărbaţi şi a 762 femei care practicau acest sport a fost comparată cu cea a voluntarilor care nu făceau astfel de exerciţii fizice. Fiecare practicant de jogging a fost chestionat cu privire la timpul petrecut săptămânal cu această activitate. De asemenea, participanţii s-au autoevaluat cu privire la intensitatea cu care alergau.

Datele au fost prelevate în 4 etape: din 1976 până în 1978, 1981 - 1983, 1991 - 1994, 2001 - 2003. Rezultatele au demonstrat că, în perioada de monitorizare, de maximum 35 de ani, s-au înregistrat 10.158 de decese în rândul indivizilor care nu practicau jogging şi 122 în rândul celor care îl practicau. De asemenea, în rândul celor care făceau jogging periodic s-a constat o diminuare a riscului de deces cu 44%. Mai mult, s-a constat că joggingul prelungeşte durata de viaţă a femeilor cu 5,6 ani şi cu 6,2 ani pe cea a bărbaţilor.

Peter Schnohr susţine că joggingul ne aduce multe beneficii în materie de sănătate. Acest sport ajută la îmbunătăţeşte procesul de oxigenare, funcţiile cardiace, densitatea osoasă, funcţiile imunitare, creşte nivelul sensibilităţii la insulină, micşorează presiunea sangvină, reduce agregarea trombocitelor şi creşte activitatea fibrolitică .

Sursa: EurekAlert

Consumul cărnii ne-a ajutat să cucerim Pământul

Pe baza unui nou studiu, se pare că obişnuinţa de a consuma carne nu doar că ne diferenţiază de alte primate, dar ne-a şi ajutat să evoluăm şi să ne răspândim pe toată suprafaţa planetei.

"Deoarece copii sunt înţărcaţi la o vârstă relativ mică, acest detaliu poate contribui la creşterea numărului de oameni. Credem că fenomenul înţărcării timpurii a avut un impact deosebit şi în supravieţuirea şi răspândirea speciei noastre", declară Elia Psouni, profesor asociat în cadrul Universităţii Lund din Suedia.

Cercetările asupra speciei umane au evidenţiat că, în majoritatea cazurilor, copii sunt înţărcaţi la vârsta de aproximativ 2 ani şi 4 luni. Detaliul, aparent banal, i-a surprins pe cercetători, deoarece, prin comparaţie, puii maimuţelor antropoide se hrănesc cu laptele mamelor pentru o perioadă de timp de patru ori mai mare faţă de copiii oamenilor.

În plus, maimuţele antropoide au o dietă preponderent vegetariană, bazată pe fructe şi frunze. Cimpanzeii, spre exemplu, îşi extrag din carne doar 5 % din caloriile necesare zilnic, comparativ cu oamenii care consumă 20% din calorii din carne.

"Nu contează dacă carnea este gătită sau nu, deoarece, păstrând proporţiile faţă de carnivore specializate precum panterele, leii sau orcile, copii sunt înţărcaţi la vârste apropiate de cele ale puilor prădătorilor. Confuzia legată de marile primate rezidă în faptul că oamenii sunt înţărcaţi devreme, comparativ cu rudele lor preponderent vegetariene", adaugă prof. Psouni. Accesul la o dietă atât de bogată în proteine animale a făcut posibil ca, de-a lungul a nenumărate generaţii, specia noastră să îşi scurteze timpul dintre naşteri, iar numărul oamenilor să crească încet, dar sigur.

Sursa: Live Science

A fost descoperită molecula care ar putea dubla durata de viaţă a oamenilor

„Fântâna tinereţii” a reprezentat idealul a numeroşi exploratori şi cercetători de-a lungul veacurilor, conduşi de dorinţa de a descoperi secretul tinereţii şi al longevităţii extinse. Acum, un nou studiu pare să fi identificat o moleculă care îndeplineşte aceste condiţii.

Această substanţă-minune este buckminsterfulerena, o moleculă compusă din 60 de atomi de carbon aranjaţi în forma unei sfere geodezice (sau a unei mingi de fotbal). Substanţa poartă numele arhitectului Richard Buckminster Fuller, datorită asemănării dintre structura acestei molecule şi domul geodezic proiectat de acesta. Buckminsterfulerena are potenţiale aplicări medicale împotriva cancerului şi a HIV-ului, fiind folosită chiar şi în cadrul vestelor antiglonţ.

Un studiu realizat recent în cadrul Université Paris-Sud arată un nou beneficiu al acestei molecule: prelungirea longevităţii.

Cercetătorii au făcut experimentul pe şobolani, care au fost împărţiţi în 3 grupuri. Şobolanii din primul grup au fost hrăniţi cu o substanţă placebo, cei din cel de-al doilea cu ulei de măsline, iar cei din cel de-al treilea cu o combinaţie de ulei de măsline şi buckminsterfulerenă.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că şobolanii din primul grup au trăit, în medie, 22 de luni, iar cei din cel de-al doilea au avut, în medie, o durată de viaţă de 26 de luni.

Surpriza a fost în cazul şobolanilor hrăniţi cu ulei de măsline şi buckminsterfulerenă: aceştia au trăit 42 de luni, aproape de două ori mai mult decât şobolanii din grupul de control!

Cercetătorii spun că rezultatul se datorează faptului că buckminsterfulerena reduce stresul oxidativ care stă la baza îmbătrânirii.

„Rezultatele studiului nostru sunt extrem de importante pentru medicină, deschizând calea pentru numeroase aplicaţii ale acestei substanţe, inclusiv în cadrul terapiei anti-cancer, în cazul afecţiunilor neurodegenerative şi împotriva îmbătrânirii”, au explicat cercetătorii în cadrul studiului publicat în jurnalul ştiinţific Biomaterials. 

Surse: Discovery, Biomaterials