De ce copiii au purtări urâte şi note proaste la şcoală? Iata explicatia unui specialist !

După opinia psihologului Tanya Byron, consilier pentru problemele copiilor în cadrul Guvernului Marii Britanii, rezultatele proaste la învăţătură şi comportamentul necivilizat ale multor copii şi adolescenţi se datorează, în mare măsură, lipsei cronice de somn.

Somnul insuficient duce, după părerea Tanyei Byron, la apariţia unor probleme serioase de sănătate şi de comportament.

65% dintre copiii mici suferă de lipsă de somn într-o măsură semnificativă, iar acest lucru poate duce la hiperactivitate şi probleme de comportament, afectând în acelaşi timp dezvoltarea psihică şi fizică.

Psihologul consideră că problema este determinată, la origine, de părinţii care nu-şi învaţă copiii să doarmă corespunzător şi le permit să stea până târziu seara, să doarmă când vor şi să se trezească noaptea pentru a lua o gustare şi a primi atenţie din partea părinţilor.

Adolescenţii au şi ei probleme cu somnul, mulţi dintre ei abia reuşind să doarmă noaptea 6 ore din cele 9 de care ar avea nevoie în mod normal. Adolescenţii spun că dorm puţin din cauza anxietăţii şi a stresului legat de sarcinile pe care le au, ca şi din cauza utilizării computerelor şi a telefoanelor mobile la ore târzii ale serii.

Lumina ecranelor este în mod special dăunătoare somnului, deoarece inhibă producţia melatoninei, o substanţă care induce somnul şi care este secretată de organism numai în condiţii de întuneric.

Psihologul nu ezită să vorbească despre o adevărată „criză” nerecunoscută a sănătăţii publice, criză datorată lipsei crescânde de somn şi care afectează două milioane de copii şi adolescenţi din Marea Britanie.

Sursa:Descopera.ro

Bărbaţii infideli sunt mai predispuşi la atac de cord

Bărbaţii care îşi înşeală soţiile au un risc de apariţia a atacului de inimă mult mai crescut decât cei care rămân fideli, susţine un nou studiu.

Un studiu a demonstrat că moartea subită în cursul unui act sexual apare mai frecvent atunci când bărbaţii sunt în compania amantelor, decât atunci când aceştia se află cu soţiile lor. Motivele care stau la baza acestor decese nu sunt foarte clare, dar specialiştii iau în considerare conştiinţa încărcată, stresul provocat de păstrarea secretului şi chiar încercarea de a face faţă cerinţelor unei femei mai tinere.

Corelaţia dintre infidelitate şi evenimentele cardiovasculare majore a fost evidenţiată de cercetătorii italieni de la Universitatea din Florenţa, care au studiat efectele infidelităţii asupra sănătăţii, utilizând date din literatura de specialitate. Folosind termeni cheie, cum ar fi "infidelitate" şi "relaţii extraconjugale", specialiştii au analizat frecvenţa şi contextul în care apar atacurile de cord la bărbaţi. Astfel, ei au descoperit că atât atacurile de cord fatale, cât şi cele non-fatale apar relativ rar atunci când bărbaţii se angajează în raporturi intime cu soţiile lor, dar mai des atunci când sunt cu amantele.

Studiul realizat de oamenii de ştiinţă sugerează că apariţia infarctului este cauzată, în mare parte, de conştiinţa încărcată. Alte explicaţii ar putea fi legate de stres sau de alimentaţia mai extravagantă ori consumul de alcool la care bărbaţii se dedau în cazul întâlnirilor cu femei mai tinere.

"Mai mulţi factori interpersonali, sexuali şi biologici sunt asociaţi cu relaţiile extraconjugale. Aşa se face că infidelitatea, la bărbaţi, este asociată cu un risc mai mare de apariţie a evenimentelor cardiovasculare majore. Sexul extraconjugal poate fi periculos şi stresant pentru că, de cele mai multe ori, iubita este mai tânără. De asemenea, în astfel de situaţii apare des consumul excesiv de alcool şi/ sau mâncare. O întâlnire secretă într-un mediu nefamiliar poate creşte în mod semnificativ tensiunea arterială şi ritmul cardiac, ceea ce duce la o mai mare nevoie de oxigen", a explicat dr. Alessandra Fisher.

Sursa: The Telegraph

Mâncatul rapid favorizează apariţia diabetului

Oamenii care nu se grăbesc în timp ce mănâncă şi care mestecă atent mâncarea nu numai că evită indigestia, dar şi previn instalarea diabetului, susţin experţii.

Cercetătorii au descoperit că indivizii care mănâncă repede au un risc de apariţie a diabetului de două ori şi jumătate mai mare, comparativ cu restul oamenilor. Explicaţia, spun specialiştii, este aceea că mâncatul rapid încurajează procesul de acumulare a grăsimii, declanşând astfel boala.

Oamenii de ştiinţă din Lituania au realizat un studiu pe un eşantion de 702 persoane, dintre care 234 fuseseră recent diagnosticate cu diabet de tip 2. Toţi voluntarii au completat chestionare referitoare la stilul lor de viaţă, inclusiv detalii cu privire la diete, rapiditatea cu care termină un fel de mâncare, frecvenţa exerciţiilor fizice sau a fumatului (acolo unde era cazul).

De asemenea, fiecare participant a fost cântărit şi măsurat pentru a i se calcula indicele de masă corporală şi a afla dacă este sau nu obez. Astfel s-a putut constata că cei care au recunoscut că mănâncă mai repede decât majoritatea oamenilor erau mult mai predispuşi să sufere de diabet de tip 2.

Pentru moment, oamenii de ştiinţă nu au putut afla mecanismul prin care mâncatul rapid influenţează apariţia diabetului. Cu toate acestea, un lucru bine cunoscut este faptul că obezitatea este una din cauzele majore care contribuie la apariţia bolii. Bănuiala specialiştilor este că obezitatea apare din cauză că, atunci când oamenii mănâncă repede, sistemul lor digestiv nu are timp să trimită semnale la creier prin care să îl anunţe că este plin.

Incidenţa diabetului de tip 2 este în creştere la nivel global, boala devenind practic o pandemie. Se pare că diabetul apare în urma unor interacţiuni între factorii de mediu şi factorii genetici. Din acest motiv, identificarea factorilor de risc modificabili este esenţială pentru a reduce numărul de diabetici.

Sursa: Daily Mail

Băuturile energizante reprezintă o „baie în acid” pentru dinţi, avertizează cercetătorii

Un nou studiu efectuat de cercetătorii americani a ajuns la concluzia că băuturile energizante, mai ales când sunt consumate de adolescenţi, pot provoca daune ireversibile asupra dinţilor.

Coordonatoarea studiului, Poonam Jain de la Southern Illinois University School of Dental Medicine, afirmă că nivelul ridicat de aciditate al acestor băuturi duce la erodarea smalţului dinţilor.

„Majoritatea pacienţilor sunt şocaţi să audă că aceste băuturi reprezintă, practic, o baie în acid pentru dinţii lor”, a explicat Jain.

Studiul efectuat de Jain a constat în menţinerea unei mostre de smalţ uman în băuturi energizante timp de 15 minute, după care acestea erau menţinute în salivă artificială timp de două ore. Ciclul a fost repetat de 4 ori pe zi timp de 5 zile. După perioada de 5 zile, smalţul prezenta daune semnificative.

Jain afirmă că inclusiv consumul unei singure băuturi de acest tip zi este periculos pentru dinţi. „Dacă consumatorii acestor băuturi nu se pot abţine cu niciun chip din a le consuma, cel mai bun sfat pentru minimizarea riscurilor este clătirea cu apă după consumul acestora”, a explicat Jain.

„Nu vă spălaţi pe dinţi imediat după consumul acestor băuturi, pentru că acest lucru poate duce la răspândirea acidului în gură. Durează aproximativ 30 de minute până când gura aduce pH-ul la un nivel normal. Cel mai bine este să aşteptaţi o oră de la consumarea băuturilor energizante până la spălarea pe dinţi, pentru a efectua acest act în condiţii de siguranţă”, a adăugat Jain.

Surse: UPI, WebMD

O metodă simplă prin care să ne prelungim viaţa cu 5-6 ani

Jogging-ul regulat creşte speranţa de viaţă a bărbaţilor cu 6,2 ani şi a femeilor cu 5,6 ani, relevă un nou studiu.

Cercetătorul Peter Schnohr, de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a explicat faptul că cele mai noi analize au demonstrat că două ore şi jumătate de jogging pe săptămână, practicat cu viteze mici sau medii, asigură prelungirea duratei de viaţă.

"Rezultatele cercetării ne-au ajutat să aflăm dacă jogging-ul este sau nu benefic pentru sănătate. Acum, putem spune cu siguranţă că această activitate prelungeşte viaţa. Vestea bună este că nu suntem nevoiţi să depunem mult efort pentru a avea parte de beneficiile jogging-ului", a declarat cercetătorul.

Studiul The Copenhagen City Heart a început în 1976 şi a fost realizat pe un eşantion de 20.000 de persoane cu vârste între 20 şi 93. Iniţial, rolul său a fost acela de a furniza mai multe informaţii legate de bolile cardiovasculare şi accidentele vasculare cerebrale. De atunci, studiul a dus la publicare a 750 de lucrări, iar cercetătorii l-au extins, incluzând şi observaţii legate de alte boli, precum insuficienţa cardiacă, boli pulmonare, alergii, epilepsie, demenţă, apnee şi boli genetice. În acest fel, oamenii de ştiinţă au urmărit şi analizat modul în care diferite exerciţii fizice ajută la prelungirea vieţii.

În sub-studiul care a vizat analizarea efectelor jogging-ului, mortalitatea a 1.116 bărbaţi şi a 762 femei care practicau acest sport a fost comparată cu cea a voluntarilor care nu făceau astfel de exerciţii fizice. Fiecare practicant de jogging a fost chestionat cu privire la timpul petrecut săptămânal cu această activitate. De asemenea, participanţii s-au autoevaluat cu privire la intensitatea cu care alergau.

Datele au fost prelevate în 4 etape: din 1976 până în 1978, 1981 - 1983, 1991 - 1994, 2001 - 2003. Rezultatele au demonstrat că, în perioada de monitorizare, de maximum 35 de ani, s-au înregistrat 10.158 de decese în rândul indivizilor care nu practicau jogging şi 122 în rândul celor care îl practicau. De asemenea, în rândul celor care făceau jogging periodic s-a constat o diminuare a riscului de deces cu 44%. Mai mult, s-a constat că joggingul prelungeşte durata de viaţă a femeilor cu 5,6 ani şi cu 6,2 ani pe cea a bărbaţilor.

Peter Schnohr susţine că joggingul ne aduce multe beneficii în materie de sănătate. Acest sport ajută la îmbunătăţeşte procesul de oxigenare, funcţiile cardiace, densitatea osoasă, funcţiile imunitare, creşte nivelul sensibilităţii la insulină, micşorează presiunea sangvină, reduce agregarea trombocitelor şi creşte activitatea fibrolitică .

Sursa: EurekAlert

Violenţa îmbătrâneşte copiii cu 10 ani, modificându-le ADN-ul

O vorbă din bătrâni spune că munca grea ne îmbătrâneşte înainte de timp. Acum, un nou studiu arată că expunerea la violenţă poate provoca schimbări în ADN ce conduc la o îmbătrânire prematură a copiilor cu 7 - 10 ani.

Cercetarea publicată în jurnalul Molecular Psychiatry arată că violenţa nu lasă urme doar pe corpurile copiilor, ci şi în interiorul lor, modificându-le ADN-ul.

Oamenii de ştiinţă au studiat extremităţile cromozomilor, unde se găsesc telomerele, structuri speciale de ADN ce au rolul de a proteja cromozomii (asemănându-se cu structurile de plastic ce se găsesc la capetele şireturilor). Telomerele se scurtează cu ocazia fiecărei diviziuni a celulelor, până când nu se mai pot diviza şi mor.

Specialiştii au identificat mai mulţi factori ce duc la scurtarea telomerelor, printre care se numără fumatul, radiaţia şi factori de stres psihologic precum maltratarea în copilărie sau îngrijirea unei persoane bolnave cronic.

Noua cercetare a examinat dacă expunerea la violenţă poate face ca telomerele copiilor să se scurteze mai repede decât în mod normal. Oamenii de ştiinţă au intervievat mamele a 236 de copii în vârstă de 5, 7 şi 10 ani, întrebându-i dacă tinerii au fost martori la incidente de violenţă domestică între mamă şi partener, dacă au fost maltrataţi de către un adult sau dacă au fost expuşi agresiunilor din partea altor copii. Apoi, cercetătorii au măsurat telomerele copiilor la vârsta de 5 ani şi la vârsta de 10 ani.

Idan Shalev, conducătorul studiului, a descoperit că telomerele copiilor expuşi la două tipuri de violenţă s-au scurtat mai rapid, ceea ce înseamnă că aceşti copii vor dezvolta afecţiuni tipice îmbătrânirii, precum atacuri de cord sau pierderea memoriei, cu 7-10 ani mai devreme decât ceilalţi copii.

Studiul pare să confirme concluzia rezultată din mai multe cercetări recente: dificultăţile din copilărie îşi lasă amprenta în cromozomi, afectând victimele de-a lungul întregii vieţi.

Într-un studiu din 2011 efectuat de specialişti de la Şcoala Medicală Harvard asupra copiilor din România s-a observat că cei care copilăriseră în orfelinate prezentau telomere mai scurte decât copii care avuseseră parte de asistenţă maternală.

„Ştim că stresul este nociv. Acest studiu arată mecanismul prin care acest tip de stres pătrunde în gene”, a explicat Nathan Fox, profesor la Universitatea din Maryland.

Sursa: USA Today

A fost descoperită molecula care ar putea dubla durata de viaţă a oamenilor

„Fântâna tinereţii” a reprezentat idealul a numeroşi exploratori şi cercetători de-a lungul veacurilor, conduşi de dorinţa de a descoperi secretul tinereţii şi al longevităţii extinse. Acum, un nou studiu pare să fi identificat o moleculă care îndeplineşte aceste condiţii.

Această substanţă-minune este buckminsterfulerena, o moleculă compusă din 60 de atomi de carbon aranjaţi în forma unei sfere geodezice (sau a unei mingi de fotbal). Substanţa poartă numele arhitectului Richard Buckminster Fuller, datorită asemănării dintre structura acestei molecule şi domul geodezic proiectat de acesta. Buckminsterfulerena are potenţiale aplicări medicale împotriva cancerului şi a HIV-ului, fiind folosită chiar şi în cadrul vestelor antiglonţ.

Un studiu realizat recent în cadrul Université Paris-Sud arată un nou beneficiu al acestei molecule: prelungirea longevităţii.

Cercetătorii au făcut experimentul pe şobolani, care au fost împărţiţi în 3 grupuri. Şobolanii din primul grup au fost hrăniţi cu o substanţă placebo, cei din cel de-al doilea cu ulei de măsline, iar cei din cel de-al treilea cu o combinaţie de ulei de măsline şi buckminsterfulerenă.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că şobolanii din primul grup au trăit, în medie, 22 de luni, iar cei din cel de-al doilea au avut, în medie, o durată de viaţă de 26 de luni.

Surpriza a fost în cazul şobolanilor hrăniţi cu ulei de măsline şi buckminsterfulerenă: aceştia au trăit 42 de luni, aproape de două ori mai mult decât şobolanii din grupul de control!

Cercetătorii spun că rezultatul se datorează faptului că buckminsterfulerena reduce stresul oxidativ care stă la baza îmbătrânirii.

„Rezultatele studiului nostru sunt extrem de importante pentru medicină, deschizând calea pentru numeroase aplicaţii ale acestei substanţe, inclusiv în cadrul terapiei anti-cancer, în cazul afecţiunilor neurodegenerative şi împotriva îmbătrânirii”, au explicat cercetătorii în cadrul studiului publicat în jurnalul ştiinţific Biomaterials. 

Surse: Discovery, Biomaterials

Femeile au simţul moral mai dezvoltat decât bărbaţii

Femeile au un nivel de moralitate mai ridicat, comparativ cu bărbaţii, însă după 30 de ani cu toţii începem să ne conturăm un sistem de valori puternic ce ne dezvoltă gradul de moralitate, sugerează un nou studiu.

Studiul, care a monitorizat răspunsuri la întrebări legate de onestitate şi competenţă, a evidenţiat faptul că femeile tind să ia decizii bazate pe modul în care acestea îi afectează pe ceilalţi. De asemenea, cercetarea sugerează că simţul moral, atât la femei cât şi la bărbaţi, se dezvoltă odată cu vârsta.

Acum câţiva ani, profesorul Roger Steare a dezvoltat un test care măsoară nivelul de moralitatea al unei persoane şi schimbările ce intervin la nivelul sistemului de valori, atunci când indivizii merg la serviciu. De atunci, 60.000 de voluntari din mai bine de 200 de ţări au completat un asemenea chestionar. Studiul a presupus ca participanţii să răspundă la întrebări legate de viaţa lor personală şi de cea profesională, iar rezultatele au sugerat că, în mare parte, moralitatea este influenţată de sex şi vârstă.

"Dacă ne uităm la factorii decizionali de la locul de muncă, observăm că diferenţele dintre bărbaţi şi femei sunt importante. Femeile preferă să ia decizii în funcţie de modul în care acestea îi afectează pe cei din jur, lucru care le determină să ia hotărâri mai bune decât bărbaţii, care sunt mai individualişti, centraţi pe propria persoană", a explicat Steare.

Cu alte cuvinte, bărbaţii, chiar dacă în viaţa de familie dau dovadă de compasiune, la locul de muncă tind să evite astfel de valori pentru a urca pe scara ierarhică. Totuşi, pe măsură ce înaintăm în vârstă, tindem să avem un nivel al moralităţii din ce în ce mai ridicat.

"Tot din studiu a reieşit şi faptul că pe măsură ce înaintăm în vârstă şi acumulăm experineţă, suntem mai puţin dispuşi să ascultăm sfaturile celorlalţi. În aceste condiţii, oamenii tindă să acţioneze ca urmare a raţiunii", a încheiat Steare.

Sursa: Daily Mail