Secretele unei molecule care a contribuit la formarea Universului

Un nou studiu realizat asupra uneia dintre cele mai importante molecule din univers relevă indicii cu privire la modul în care au luat naştere primele stele.

Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au calculat modelele de vibraţie ale unui compus numit H3+ (cunoscut şi sub numele de ion de hidrogen triatimic), care constă în trei atomi de hidrogen ce împart doi electroni. Cunoscând modul în care molecula vibrează, oamenii de ştiinţă pot prezice lungimea de undă a luminii pe care o va emite, putând astfel să-i recunoască prezenţa în cursul observaţiilor astronomice.

Compusul H3+ este important pentru că se crede că a fost foarte răspândit în univers imediat după Big Bang, fenomenul care a dus la formarea universului acum 13,7 miliarde de ani.

"Mare parte din univers este compus din hidrogen aflat în diferite forme, dar ionul H3+ este cea mai răspândită moleculă din spaţiul interstelar. De asemenea, este una din cele mai importante molecule din câte există", a explicat Ludwik Adamowicz de la Universitatea din Arizon, SUA.

Vibraţiile H3+ şi calităţile sale de emitere a luminii ar fi putut permite transferul de căldură de la primele stele, atunci când acestea se aflau în procesul de formare, permiţându-le să se unească fără a se supraîncălzi. Oamenii de ştiinţă au explicat că formarea stelelor nu ar fi fost posibilă în lipsa unor molecule care să asigure răcirea lor treptată în timpul procesului de formare, iar ei cred că singura moleculă capabilă să facă acest lucru ar fi fost H3+.

Cercetătorii Ludwik Adamowicz şi Michele Pavanello au realizat o simulare pe computer şi, bazându-se pe principiile mecanicii cuantice, au modelat comportamentul moleculelor de H3+. Această simulare a prezis numeroase potenţiale vibraţii care utilizau H3+ pentru a emite fotoni specifici unei anumite lungimi de undă. În cazul în care observaţiile efectuate prin telescop scoteau la iveală că un anumit nor din spaţiu emitea lumină cu aceste lungimi de undă, atunci astronomii ştiau că norul conţine H3+. Totodată, calculele ar trebui să îi ajute pe specialişti să înţeleagă fizica ce stă la baza formării stelelor.

Sursa: Huffington Post

A fost descoperită molecula care ar putea dubla durata de viaţă a oamenilor

„Fântâna tinereţii” a reprezentat idealul a numeroşi exploratori şi cercetători de-a lungul veacurilor, conduşi de dorinţa de a descoperi secretul tinereţii şi al longevităţii extinse. Acum, un nou studiu pare să fi identificat o moleculă care îndeplineşte aceste condiţii.

Această substanţă-minune este buckminsterfulerena, o moleculă compusă din 60 de atomi de carbon aranjaţi în forma unei sfere geodezice (sau a unei mingi de fotbal). Substanţa poartă numele arhitectului Richard Buckminster Fuller, datorită asemănării dintre structura acestei molecule şi domul geodezic proiectat de acesta. Buckminsterfulerena are potenţiale aplicări medicale împotriva cancerului şi a HIV-ului, fiind folosită chiar şi în cadrul vestelor antiglonţ.

Un studiu realizat recent în cadrul Université Paris-Sud arată un nou beneficiu al acestei molecule: prelungirea longevităţii.

Cercetătorii au făcut experimentul pe şobolani, care au fost împărţiţi în 3 grupuri. Şobolanii din primul grup au fost hrăniţi cu o substanţă placebo, cei din cel de-al doilea cu ulei de măsline, iar cei din cel de-al treilea cu o combinaţie de ulei de măsline şi buckminsterfulerenă.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că şobolanii din primul grup au trăit, în medie, 22 de luni, iar cei din cel de-al doilea au avut, în medie, o durată de viaţă de 26 de luni.

Surpriza a fost în cazul şobolanilor hrăniţi cu ulei de măsline şi buckminsterfulerenă: aceştia au trăit 42 de luni, aproape de două ori mai mult decât şobolanii din grupul de control!

Cercetătorii spun că rezultatul se datorează faptului că buckminsterfulerena reduce stresul oxidativ care stă la baza îmbătrânirii.

„Rezultatele studiului nostru sunt extrem de importante pentru medicină, deschizând calea pentru numeroase aplicaţii ale acestei substanţe, inclusiv în cadrul terapiei anti-cancer, în cazul afecţiunilor neurodegenerative şi împotriva îmbătrânirii”, au explicat cercetătorii în cadrul studiului publicat în jurnalul ştiinţific Biomaterials. 

Surse: Discovery, Biomaterials

Cea mai simplă metodă de a-ţi îmbunătăţi nota la examen

Studenţii care îşi aduc apă cu ei în sala de examen au şanse de a lua note mai bune, atestă un nou studiu din Anglia.

Studiul realizat la universităţile East London şi Westminster a scos la iveală că studenţii aflaţi în anii terminali sunt mult mai dispuşi să îşi ia apă cu ei în sala de examen. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 447 de studenţi la psihologie. Dintre aceştia, doar 25% au intrat în sala de examen cu câte o sticlă cu apă.

După ce au luat în considerare capacităţile academice ale studenţilor, prin analizarea performanţelor atinse la cursuri, cercetătorii au descoperit că studenţii care au băut apă la examen se puteau aştepta să îşi îmbunătăţească notele cu până la 10%. După examen, s-a constat că notele celor care au băut apă în timpul examenului au înregistrat o creştere cu 4,8 procente.

Doctorul Chris Pawson, de la Universitatea din East London, spune că apa ar putea avea un efect fiziologic asupra funcţiilor cognitive, ajutând la îmbunătăţirea performanţelor. Mai mult, specialistul este de părere că apa ar putea atenua anxietatea, cunoscută drept un factor care influenţează negativ performanţele intelectuale. "Deşi este nevoie de cercetări în continuare, trebuie reţinut faptul că studenţii ar trebui să încerce să rămână hidrataţi în timpul examenelor", a încheiat acesta.

Sursa: BBC

Încă un mister cosmic a fost dezlegat

Oamenii de ştiinţă susţin că au dezlegat unul dintre misterele Cosmosului prin descoperirea modului în care s-au format chondrulele, particule din interiorul meteoriţilor.

Chondrulele sunt particule sferice de materie topită care se găsesc în interiorul meteoriţilor şi a căror origine a rămas mult timp o enigmă. Particulele nu au mai mult de un milimetru în diametru, iar oamenii de ştiinţă spun că ele s-au topit la peste 1000 de grade Celsius , spre deosebire de restul materiei care le înconjoară şi care a fost expusă la temperaturi de doar câteva sute de grade.

Acum, o echipă internaţională de specialişti, condusă de cei de la Universitatea Naţională din Australia, au reuşit să afle cum a fost posibil ca aceste particule să se formeze la temperaturi extrem de mari, în condiţiile în care structura meteoritului a rămas mai rece.

"Mare parte din sistemul solar este rece, aşa că de mai multe decenii ne întrebam ce anume a făcut ca aceste particule să fie expuse la temperaturi extreme. În urma cercetării, am ajuns la concluzia că particulele numite chondrule s-au format în jeturi de material aruncat din discurile protoplanetare ce înconjoară stelele tinere. Discurile acestea seamănă oarecum cu inelele planetei Saturn. Planetele moderne sunt rămăşiţe de materiale aruncate de discuri şi care s-au aglutinat. Aceste jeturi sunt aruncate de la distanţe mari şi materialele pe care le conţin sunt încălzite până ating punctul de topire. Apoi, fragmentele mai grele reintră în discuri, unde se răcesc şi se formează din nou", a declarat Raquel Salmeron, coordonatorul studiului.

De asemenea, cercetătorii afirmă că teoria lor vine să contrazică ideile anterioare. "Timp de mai multe decenii s-a presupus că jeturile pot forma chondrule doar în cazul în care se află în proximitatea Soarelui. Noi credem că noua noastră teorie explică modul în care chondrulele, unele dintre cele mai vechi materiale din sistemul solar, au ajuns la temperatura necesară pentru topire, chiar dacă nebuloasa era rece", a încheiat Salmeron .

Sursa: Deccan Chronicle

Femeile au simţul moral mai dezvoltat decât bărbaţii

Femeile au un nivel de moralitate mai ridicat, comparativ cu bărbaţii, însă după 30 de ani cu toţii începem să ne conturăm un sistem de valori puternic ce ne dezvoltă gradul de moralitate, sugerează un nou studiu.

Studiul, care a monitorizat răspunsuri la întrebări legate de onestitate şi competenţă, a evidenţiat faptul că femeile tind să ia decizii bazate pe modul în care acestea îi afectează pe ceilalţi. De asemenea, cercetarea sugerează că simţul moral, atât la femei cât şi la bărbaţi, se dezvoltă odată cu vârsta.

Acum câţiva ani, profesorul Roger Steare a dezvoltat un test care măsoară nivelul de moralitatea al unei persoane şi schimbările ce intervin la nivelul sistemului de valori, atunci când indivizii merg la serviciu. De atunci, 60.000 de voluntari din mai bine de 200 de ţări au completat un asemenea chestionar. Studiul a presupus ca participanţii să răspundă la întrebări legate de viaţa lor personală şi de cea profesională, iar rezultatele au sugerat că, în mare parte, moralitatea este influenţată de sex şi vârstă.

"Dacă ne uităm la factorii decizionali de la locul de muncă, observăm că diferenţele dintre bărbaţi şi femei sunt importante. Femeile preferă să ia decizii în funcţie de modul în care acestea îi afectează pe cei din jur, lucru care le determină să ia hotărâri mai bune decât bărbaţii, care sunt mai individualişti, centraţi pe propria persoană", a explicat Steare.

Cu alte cuvinte, bărbaţii, chiar dacă în viaţa de familie dau dovadă de compasiune, la locul de muncă tind să evite astfel de valori pentru a urca pe scara ierarhică. Totuşi, pe măsură ce înaintăm în vârstă, tindem să avem un nivel al moralităţii din ce în ce mai ridicat.

"Tot din studiu a reieşit şi faptul că pe măsură ce înaintăm în vârstă şi acumulăm experineţă, suntem mai puţin dispuşi să ascultăm sfaturile celorlalţi. În aceste condiţii, oamenii tindă să acţioneze ca urmare a raţiunii", a încheiat Steare.

Sursa: Daily Mail

Au fost descoperite genele care influenţează dimensiunea creierului şi inteligenţa

Cercetătorii au identificat două gene care afectează dimensiunea creierului şi care prezintă o legătură atât cu IQ-ul, cât şi cu riscul de a dezvolta afecţiuni cerebrale precum boala Alzheimer.

Oamenii de ştiinţă cunosc de ceva timp faptul că dimensiunile şi volumul unor părţi ale creierului sunt corelate cu anumite afecţiuni, printre care autismul şi boala Alzheimer. Creierele copiilor autişti, de exemplu, tind să fie mai mari decât cele ale copiilor ce nu suferă de această afecţiune, iar în cazul pacienţilor suferinzi de Alzheimer, regiunea creierului responsabilă pentru memorie, hipocampusul, tinde să fie mai mică.

Dimensiunea creierului tinde să fie o trăsătură pe care copiii o moştenesc de la părinţi, ceea ce sugerează că genele joacă un rol important. Acest lucru sugerează la rândul său faptul că genele influenţează vulnerabilitatea la anumite afecţiuni cerebrale ce depind de dimensiunea creierului, fiind vorba mai ales de genele care afectează memoria şi capacitatea lingvistică.

Pentru a identifica genele responsabile pentru dimensiunea creierului, peste 200 de cercetători de la 100 de instituţii din întreaga lume au folosit două tehnici sofisticate: au studiat cu ajutorul aparatelor de imagistică cerebrală prin rezonanţă magnetică creierele a 21.151 de persoane, atât sănătoase cât şi suferind de depresie, anxietate, Alzheimer şi schizofrenie, analizând apoi în detaliu şi ADN-ul acestora.

Studiul a relevat existenţa a două variante genetice importante. Una dintre ele influenţează dimensiunea generală a creierului, iar cealaltă este asociată cu volumul hipocampusului (supranumit "centrul memoriei"), ce tinde să fie mai mic la persoanele afectate de demenţă.

"Niciuna dintre aceste variante genetice nu va garanta că persoana care le are va suferi de aceste afecţiuni, însă probabilitatea ca acest lucru să se întâmple creşte semnificativ", a declarat Paul Thompson, profesor de neurologie şi psihiatrie la Facultatea de Medicină a UCLA şi totodată coordonatorul studiului.

Persoanele care aveau varianta genetică asociată unui hipocampus mai mic prezentau o micşorare a creierului similară celei ce are loc de-a lungul a 5 ani de îmbătrânire. Acest lucru, explică Thompson, înseamnă că reducerea funcţiei cerebrale ce are loc în timpul îmbătrânirii va fi accelerată în cazul acestor persoane.

"Persoanele care au această genă sunt de fapt cu 5 ani mai bătrâne decât ar trebui să fie. Aceasta este o descoperire genetică importantă", a declarat Thompson.

Cealaltă variantă genetică descoperită de echipa de oameni de ştiinţă era corelată cu volumul creierului, fiind de asemenea asociată unei schimbări în IQ de 1,3 puncte. Efectul genei asupra IQ-ului era mic, dar semnificativ, fiind observabil în teste.

Oamenii de ştiinţă cred că descoperirea acestor două variante genetice poate duce la îmbunătăţirea diagnosticării şi a tratamentului afecţiunilor cerebrale. În cazul afecţiunii Alzheimer, experţii cred că oamenii pot folosi tehnici de stimulare a creierului, printre care activitatea fizică, educaţia continuă şi interacţiunea socială, pentru a consolida structurile neuronale, construind astfel un "stoc" cognitiv, echivalentul unui fond de economii pentru creier. Pe măsură ce reţelele neuronale se deteriorează cu înaintarea în vârstă, creierul poate apela la "stocul" construit în timp, pentru a compensa pierderea ţesutului.

În cazul persoanelor ce prezintă variantele genetice identificate acum de oamenii de ştiinţă, acest "stoc" este mai mic, astfel că sunt mai vulnerabile la factori externi, precum obezitatea sau consumul excesiv de alcool, ce reduc la rândul lor volumul creierului.

Cercetătorii afirmă că studiul sugerează că imagistica cerebrală reprezintă o metodă eficientă de a identifica activitatea genelor, fiind posibilă observarea contribuţiei acestora la afecţiuni înainte ca acestea să ducă la apariţia simptomelor. "Rezultatele studiului nostru reprezintă un punct important în dezvoltarea medicinei creierului, oferind o mai bună înţelegere a metodelor prin care putem preveni declinul cerebral", a concluzionat Thompson.

Surse: TIME, UCLA

Mersul pe jos – tratament împotriva depresiei

Plimbările în ritm alert pot avea un efect bun asupra persoanelor ce suferă de depresie, arată un studiu realizat de cercetătorii scoţieni.

Alte studii au demonstrat deja că exerciţiul fizic este benefic persoanelor deprimate, motiv pentru care este adesea prescris de medici în cadrul tratamentului depresiei.

Noul studiu, însă, realizat la Universitatea Stirling, a urmărit să afle decă şi una dintre cele mai simple şi mai puţin extenuante forme de exerciţiu - mersul pe jos - poate avea efect.

Analizând 8 studii precedente, ce implicau, în total, 341 pacienţi, cercetătorii au ajuns la concluzia că plimbările pe jos au o influenţă semnificativă asupra stării persoanelor deprimate, având un efect similar cu cel al unor forme mai intense de exerciţiu fizic.

În opinia lor, rezultatele sunt importante deoarece mersul pe jos este o activitate ce poate fi întreprinsă cu uşurinţă de aproape oricine, se realizează cu costuri mici sau gratis şi este uşor de incorporat în viaţa de zi cu zi.

Totuşi, au adăugat ei, e nevoie de mai multe cercetări pentru a clarifica, de pildă, cât de lungi trebuie să fie plimbările, în ce ritm ar trebui făcute şi dacă este mai avantajos ca ele să fie făcute în aer liber sau în interior.

Sursa: BBC News

Combaterea încălzirii globale: transformarea Pământului într-o planetă albă-strălucitoare

Oamenii de ştiinţă au imaginat un proiect care presupune combaterea încălzirii globale prin reflectarea luminii Soarelui.

Proiectul vizează înlocuirea treptată a materialelor utilizate în prezent pentru construirea acoperişurilor şi a drumurilor cu materiale albe sau de culoare deschisă. Astfel, spun creatorii lui, fenomenul de reflectare a luminii solare, numit albedo, ar asigura o răcire considerabilă, care, peste 50 de ani ar fi echivalentă cu o reducere de 25 sau chiar 125 de miliarde de tone de dioxid de carbon.

Trotuarele şi acoperişurile reprezintă mai mult de 60% din suprafeţele urbane, iar ele sunt responsabile pentru atragerea energiei solare şi crearea zonelor fierbinţi. Numite şi insule de căldură, metropolele devin mari consumatoare de energie electrică şi producătoare de smog, fenomen care implică costuri mari în sistemul de sănătate.

Oamenii de ştiinţă au explicat că este nevoie ca preţul materialelor utilizate în procesul de reflectare a luminii solare să nu fie foarte mare, mai ales în condiţiile în care ele vor trebui schimbate sau reparate periodic. Deşi au admis că noile produse ar putea fi mai scumpe decât cele utilizate acum, pe termen lung preţul plătit va fi unul mult mai mic, în comparaţie cu economiile pe care sistemul le va furniza.

Cu toate acestea, mulţi specialişti privesc cu scepticism propunerea. Consultantul francez pe probleme climatice, Jean-Marc Jancovici, susţine că propunerea ar avea efect doar la nivel local. "Dacă scazi semnificativ temperatura la nivel local, prin vopsirea acoperişurilor în alb, asta nu înseamnă că efectul se va extinde şi spre alte zone", a declarat acesta.

Mai mult, conform lui Alfredo Stein de la Centrul de Cercetare Urbană Globală de la Universitatea din Manchester, procesul ar fi unul anevoios în condiţiile în care 70% din case, la nivel mondial, sunt construite şi deţinute de persoane fizice.

Sursa: AFP

Vom strânge energia Soarelui într-un „pahar” uriaş?

NASA a alocat fonduri pentru cercetări în domeniul energiei solare, iar un inginer a imaginat deja unmodel de centrală ce arată ca o cupă de dimensiuni colosale, suspendată la mare înălţime deasupra Pământului.

John Mankins, un specialist care a lucrat la NASA, iar acum conduce compania Artemis Innovation Management Solutions, a imaginat modelul de centrală solară (numit SPS-ALPHA - Solar Power Satellite via Arbitrarily Large PHased Array) ca pe un ansamblu de panouri subţiri, care s-ar putea roti pentru a capta cât mai multă lumină solară.

Interiorul sistemului ar fi, de asemenea, căptuşit cu panouri fotovoltaice care ar transforma lumina solară în microunde, ce ar fi transmise spre Pământ pe la capătul inferior al "paharului".

John Mankins afirmă că, dacă acest proiect va fi unul de succes, el va deschide calea spre construirea unor vaste platforme alcătuite din zeci de mii de elemente, care vor colecta cantităţi enorme de energie solară cu care vor alimenta Terra şi misiunile spaţiale.

Sursa: Mail Online

Inteligenţa oamenilor este ascunsă în spatele frunţii şi al urechii stângi (VIDEO)

Se pare că o echipă de cercetători americani a reuşit să descopere zonele exacte din creierul uman unde „se ascunde” inteligenţa. Oamenii de ştiinţă declară că momentul este unul de maximă importanţă pentru înţelegerea tainelor funcţionării creierului uman.

În această direcţie, cercetătorii au studiat un grup unic de voluntari. Este vorba de un grup format din 182 veterani ai Războiului din Vietnam, care sufereau de traumatisme ale creierului datorate rănilor penetrante la cap căpătate în timpul luptelor.

Conform cercetătorilor, faptul că toţi subiecţii fuseseră răniţi în mod similar la cap i-a transformat în candidaţii ideali pentru studiu.
Analizarea traumatismelor pe creier le-a permis cercetătorilor să identifice cu exactitate regiunile cerebrale folosite de veterani în procesul de gândire.

"Prin studierea modalităţilor prin care leziunile influenţează gândirea, am putut trasa arhitectura minţii umane, identificând astfel structurile din creier care sunt de importanţă maximă pentru abilităţile intelectuale.", declară profesorul Aron Barbery din cadrul Universităţii din Illinois.

Cercetătorii au scanat creierele voluntarilor, după care le-au dat acestora o serie de teste. Ulterior, au combinat scanările pentru a produce o hartă colectivă, pe care au divizat-o apoi în circa 3.000 de imagini tridimensionale, denumite voxeli în limbaj de specialitate.

Prin analizarea mai multor pacienţi cu urme de răni într-unul sau mai mulţi voxeli şi compararea datelor rezultate cu cele obţinute de la pacienţi sănătoşi, cercetătorii au identificat regiunile creierului responsabile de funcţiile cognitive specifice, precum şi structurile care contribuie semnificativ la dezvoltarea inteligenţei umane.

Echipa a descoperit că zonele-cheie pentru inteligenţa umană sunt localizate în cortexul prefrontal (în spatele osului frunţii) şi în cortexul temporal stâng (în spatele urechii stângi), precum şi în zona care le conectează între ele.
Cercetătorii au mai descoperit că regiunile din creier responsabile de planificare şi de auto-control se suprapun în mod semnificativ cu regiunile responsabile de inteligenţa generală a omului.
Sursa: Daily Mail