Noi descoperiri umplu un gol din istoria evoluţiei

O colecţie de fosile inedite, care datează dintr-o perioadă istorică despre care cunoaştem puţine date şi care are potenţialul de a apărea în manualele de istorie a evoluţionismului, va fi expusă la Muzeul Naţional al Scoţiei, din Edinburgh.

Oamenii de ştiinţă spun că fosilele descoperite în regiunea Scottish Borders pot ajuta la scriererea unui capitol lipsă din istoria evoluţiei vieţii pe Terra.

Conform teoriei paleontologului american Alfred Romer, există o lacună în cunoaşterea acestei evoluţii: de acum 345 de milioane de ani, până acum 360 de milioane de ani nu s-au păstrat fosile care să ateste existenţa formelor de viaţă pe uscat. Unii cercetătorii au considerat că lipsa animalelor ar fi putut pricinuită de un nivel scăzut de oxigen, care a limitat evoluţia vieţuitoarelor terestre.

Acum, noua expoziţie din Scoţia vine să demonstreze că de-a lungul a celor 15 milioane de ani a existat o mare diversitate de amfibieni, plante, peşti şi nevertebrate. Fosilele au fost descoperite şi colectate, vreme de 20 de ani, de paleontologul Stan Wood.

"Fosilele s-ar putea dovedi deosebit de importante în înţelegerea moduilui în care s-au dezvoltat formele timpurii de viaţă. Din acest motiv, suntem extrem de încântaţi că putem oferi oamenilor şansa de a vedea aceste obiecte fascinante", a declarat Nick Fraser, de la Muzeul Naţional din Scoţia.

Sursa: BBC

O secetă moderată a reuşit să distrugă civilizaţia Maya?

Arheologii mexicani şi britanici care au studiat recent urmele civilizaţiei Maya din Mexic au ajuns la o concluzie uimitoare: se pare că interesanta şi misterioasa civilizaţie precolumbienă ar fi pierit din cauza insuficienţei apei - nu a fost însă vorba despre o secetă devastatoare, ci doar de o scădere moderată a cantităţii de precipitaţii.

Pe baza rezultatelor de până acum ale cercetărilor, oamenii de ştiinţă susţin că o reducere cu până la 25% a cantităţii de precipitaţii ar fi putut duce la extincţia acestei civilizaţii care se întindea pe teritoriile de astăzi ale Mexicului şi Guatemalei.

Până în prezent, teoriile cu privire la prăbuşirea lumii mayaşilor, din jurul anului 950 e. n., se refereau la revolte sociale, boli şi secetă extremă.

Dar datele recente permit să se calculeze cantităţile de apă căzute în acea perioadă. Cercetările au fost conduse de profesorii Martin Medina Elizade, de la Yucatan Centre for Scientific Research din Mexic, şi Eelco Rohling, din cadrul Universităţii din Southampton, Marea Britanie.

Conform calculelor, o reducere a volumului precipitaţiilor anuale de 25-40% era suficientă pentru carata evaporării să fie mai mare decât rata absorbţiei apei căzute pe sol, iar rezervele de apă şi recoltele agricole să fie total compromise, efectele fiind şi mai grave în condiţiile în care fenomenul s-a repetat timp de mai mulţi ani la rând.

Cauza scăderii volumul precipitaţiilor pare să fi fost reducerea numărului şi a intensităţii furtunilor din timpul verii. Cercetările se bazează pe date obţinute prin analiza vechilor stalagmite şi a sedimentelor din lacuri.

"Se pare că vara era sezonul favorit pentru cultivarea plantelor şi refacerea rezervelor de apă ale mayaşilor, în condiţiile în care nu există râuri sau fluvii în zonele joase ale Peninsulei Yucatan", declară profesorul Rohling.

Un astfel de fenomen - pierderea prin evaporare a unor cantităţi de apă mai mari decât cele căzute pe pământ prin precipitaţii - este aşteptat şi în viitor în Yucatan, dar şi în alte regiuni ale lumii. Avertizarea timpurie cu privire la apariţia unor astfel de situaţii ar permite adoptarea măsurilor corespunzătoare, pentru a evita catastrofele.

Sursa: Daily Mail

Au fost descoperite fosilele care au stat la baza teoriei evoluţioniste a lui Darwin

Timp de 160 de ani au zacut intr-un laborator prafuit, departe de lumea stiintei, din cauza ca nu au fost niciodata trecute intr-un registru oficial. Stranse cu grija de tanarul Darwin de pe teritoriul Americii de Sud, fosilele devenite tezaur au fost descoperite abia acum, in mod total intamplator.

Noua descoperire aduce noi informatii despre perioada de formare a cercetatorului Charles Darwin, care dupa varsta de 20 de ani a inceput sa studieze plantele tropicale si viata din salbaticie. Aceasta etapa a fost definitorie pentru teoria evolutionista pe care avea s-o formuleze mai tarziu.

Placutele purtand semnatura lui Darwin au fost descoperite de Howard Falcon-Lang, paleontolog la Universitatea din Londra, in timp ce cauta alte materiale stiintifice in depozitul Centrului geologic britanic din Keyworth, Nottinghamshire. Falcon-Lang a dat de urmele unor inscrisuri care consemnau existenta unor "plante fosile neinregistrate" intr-un fost laborator, asa ca a decis sa arunce o privire. "Nu mi-a venit sa cred cand am descoperit sutele de diapozitive pentru microscop. Printre primele pe care le-am gasit era semnatura "C. Darwin Esq". Aceasta descoperire va permite o analiza amanuntita in activitatea stiintifica a lui Charles Darwin. Acea perioada este una foarte importanta in istoria stiintei, avand in vedere ca vorbim despre omul care a pus bazele teoriei evolutiei intregii umanitati", a declarat Falcon-Lang, scrie bzi.ro.

Cele 314 placute gasite de specialistul britanic cuprind si fosile ale unor plante de acum 40 de milioane de ani, culese de pe o insula din apropierea coastei chiliene. Una dintre ele contine o ramasita a unei ciuperci de dimensiunea unui arbore care era raspandita pe Pamant acum 400 de milioane de ani in urma, pe vremea cand planeta avea o clima atat de calda incat nu exista gheata nici in zona polara. Fosilele au fost conservate prin sectionarea mostrelor de plante, slefuirea si fixarea lor intre doua lamele de sticla transparenta, pentru a putea fi studiate la microscop. "Sunt ramasite ale unor arbori de acum 100 de milioane de ani, din perioada de sfarsit a dinozaurilor. Sunt materiale demne de proza lui Jules Verne, iar oamenii de stiinta sunt abia la inceputul procesul de studiere a importantei stiintifice pe care aceasta descoperire o are", adauga Falcon-Lang.