De ce îşi încetineşte Venus mişcarea de rotaţie?

Oamenii de ştiinţă au observat o modificare bruscă şi neaşteptată a duratei mişcării de rotaţie a planetei Venus, cu prilejul investigării planetei de către o sondă spaţială a ESA.

Informaţiile au fost adunate în urma misiunii Venus Express a Agenţiei Spaţiale Europene. Specialiştii spun că, acum, pentru a finaliza o mişcare de rotaţie, lui Venus îi ia cu 6 minute şi jumătate mai mult ca acum 16 ani, când nava spaţială Magellan a înregistrat ultima dată aceşti parametri.

Venus Express a utilizat un detector cu infraroşu pentru a putea penetra atmosfera densă în care este învăluită planeta. Astfel s-a constatat că suprafaţa, pe care oamenii de ştiinţă se aşteptau să o scaneze, se afla cu 20 de kilometri în urmă, ca urmare a încetinirii mişcării de rotaţie.

Acum 16 ani, o zi pe planeta Venus era echivalentul a 243.0185 zile pământene, iar planetei îi trebuiau 224,7 zile pământene pentru a parcurge orbita în jurul Soarelui, ceea ce înseamna că o zi era mai lungă decât un an. Acum, noile măsurători indică faptul că, pentru o mişcare completă de rotaţie, Venus are nevoie de 243,023 zile pământene.

Măsurătorile detaliate legate de mişcarea lui Venus sunt întreprinse pentru a se afla dacă planeta are un miez solid sau lichid. Dacă Venus are un miez solid, oamenii de ştiinţă cred că masa acestuia trebuie să fie concentrată spre centru, ceea ce înseamna că mişcarea de rotaţie a planetei ar reacţiona mai puţin la forţele externe.

Cercetătorii cred că mişcarea de rotaţie a lui Venus poate suferi schimbări la fel ca cea a Pământului. Durata unei zile pe Terra poate varia cu aproximativ o milisecundă pe parcursul unui an, ca urmare a unor vânturi, temperaturi sau maree de proporţii. Venus are o atmosferă foarte densă şi o presiune atmosferică la nivelul mării de 90 de ori mai mare ca cea a Pământului. Aceşti factori au capacitatea de a produce schimbări la nivelul mişcării de rotaţie a planetei.

O echipă de specialişti de la Royal Observatory of Belgium a analizat şi ea aceste variaţii pe termen scurt ale mişcării de rotaţie a lui Venus şi a ajuns la concluzia că ele se vor compensa în timp, pe termen lung.

Sursa: CBS

Primul satelit românesc va fi lansat în spaţiu pe 9 februarie

Primul satelit românesc artificial face parte din categoria microsateliţilor, având forma unui cub cu latura de 10 centimetri şi o greutate de un kilogram.

Goliat, primul satelit artificial românesc trimis în spaţiu în cadrul unui program al Agenţiei Spaţiale Româneşti (ROSA) va fi lansat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) pe 9 februarie, de la o bază din Guyana Franceză.

Lansarea pe orbită a microsatelitului românesc Goliat va fi efectuată cu primul zbor al noii rachete europene VEGA şi este prevăzută pentru 9 februarie. Satelitul a efectuat testele funcţionale şi în prezent este integrat pe lansator împreună cu alţi şapte sateliţi, la centrul spaţial al ESA din Guyana Franceză.

Goliat - un satelit în formă de cub cu latura de 10 centimetri şi o greutate de un kilogram - a fost conceput şi dezvoltat de ROSA, în colaborare cu Institutul de Ştiinţe Spaţiale, între 2005 şi 2007.

Misiunea Goliat are un caracter educaţional şi experimental, acesta fiind primul microsatelit artificial românesc lansat în spaţiu din cadrul unui program al ROSA.

În ianuarie anul trecut, a fost semnat acordul de aderare a României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene.
Agenţia Spaţiala Europeană este o organizaţie interguvernamentală fondată în 1975, având 18 state membre (16 din UE, plus Elveţia şi Norvegia). Dintre ţările fostului Pact de la Varşovia, România este a doua admisă ca membru, după Cehia. ESA este considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentala europeană cu caracter ştiinţific şi tehnologic şi cu rol important în domeniul securităţii.

România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, care a fost ratificat prin Legea nr. 40/1993, fiind urmat de alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA.

Statutul de stat membru cu drepturi depline al ESA permite accesul organizaţiilor din România la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie.

Agenţia Spaţială Română a fost înfiinţată în 1991 şi reorganizată printr-o Hotărâre a Guvernului în 1995 ca instituţie publică finanţată integral extrabugetar în sistemul Ministerului Cercetării şi Tehnologiei (în prezent Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului). ROSA este coordonatorul la nivel naţional al activităţilor din domeniul spaţial.

Misiunea principală a Agenţiei Spaţiale Române este promovarea şi coordonarea dezvoltării în domeniu şi reprezentarea Guvernului în programele de cooperare internaţională. Agenţia este autorizată să înfiinţeze centre de cercetare şi dezvoltare orientate în funcţie de obiectivele Programului Spaţial Naţional. Agenţia desfăşoară propriile proiecte de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare.

NASA si Agentia Spatiala Europeana, solicitate sa explice misterul unei sfere metalice cazute din cer in Namibia

O sfera metalica misterioasa a cazut din cer intr-o regiune izolata din Namibia, determinand autoritatile locale sa contacteze NASA si Agentia Spatiala Europeana, pentru a incerca sa desluseasca provenienta obiectului, transmite AFP. Martorii sustin ca, cu cateva zile inainte de aparitia obiectului, au auzit cateva "mici explozii" in zona.


Obiectul de metal are o circumferinta de 1.1 metri, un diametru de 35 de centimetri si cantareste circa sase kilograme.

Sfera metalica a fost descoperita in apropierea unui sat, in nordul tarii, la circa 750 de kilometri de capitala namibiana Windhoek, a declarat un oficial din politie, Paul Ludik.

Potrivit informatiilor furnizate de autoritatile locale, obiectul are o suprafata aspra si pare sa fie alcatuit din "doua jumatati sudate impreuna".

Sfera este "realizata dintr-un aliaj de metal cunoscut omului".

Obiectul a fost descoperit la circa 18 metri de locul in care a aterizat, o groapa adanca de circa 30 de centimetri si lata de 3 metri.

Autoritatile au precizat ca sfera a fost gasita la mijlocul lunii noiembrie, dar au efectuat mai multe teste inainte de a anunta public descoperirea.

Un inspector general adjunct din politia namibiana, Vilho Hifindaka, a afirmat ca sfera nu prezinta niciun pericol: "Nu este un obiect exploziv, ci mai degraba gol, insa a trebuit sa-l analizam mai intai".

AFP mentioneaza o declaratie a autoritatilor care au afirmat ca astfel de obiecte au cazut, in ultimii 20 de ani, in sudul Africii, Australia si America Latina.