Planet Earth: Amazing nature scenery (1080p HD) !

Cercetătorii au descoperit o planetă care nu seamănă cu nicio alta

O planeta recend descoperita este o ,,lume a aplelor''.Observaţiile cu ajutorul telescopului Hubble au dezvăluit existenţa unui „lumi a apelor” – o planetă mai mare decât Terra şi care este înconjurată de o atmosferă densă, încărcată de vapori de apă.
Exoplaneta GJ 1214b este o descoperire inedită pentru astronomi; după afirmaţiile lui Zachory Berta, de la Harvard Smithsonian Center for Astrophysics, "nu seamănă cu nicio altă planetă pe care o cunoaştem."

Planeta a fost descoperită în anul 2009, cu ajutorul telescoapelor instalate de Pământ, dar abia recentele observaţii făcute de telescopul spaţial Hubble au dezvăluit câteva dintre caracteristicile ei surprinzătoare, printre care şi faptul că o mare parte din masa ei este reprezentată de apă.

GJ 1214b are un diametru de 2,7 ori mai mare decât cel al Terrei şi o masă de aproape 7 ori mai mare. Orbitează în jurul unei stele pitice roşii, la o distanţă de cca. 2 milioane de kilometri, ceea ce, după calculele astronomilor, înseamnă că temperatura la suprafaţa planetei ajunge la cca. 200 de grade Celsius.

Analiza luminii emise de steaua pitică roşie şi filtrată prin atmosfera planetei, în cursul trecerii acesteia prin faţa stelei, sugerează că atmosfera lui GJ 1214b este constituită, în cea mai mare parte, din vapori de apă.

Iar calculele legate de densitatea planetei sugerează că GJ 1214b are mai multă apă decât Terra şi că structura internă a acestui corp ceresc este foarte diferită de cea a planetei noastre.

Temperaturile şi presiunile ridicate de pe GJ 1214b, spun specialiştii, ar putea favoriza existenţa unor "materiale exotice", precum "gheaţă fierbinte" sau "apă superfluidă", complet străine pentru noi.

Distanţa relativ mică faţă de Terra face din planeta GJ 1214b un obiectiv accesibil observaţilor mai amănunţite cu telescopul spaţial James Webb, care urmează să fie lansat până la sfârşitul acestui deceniu.

Sursa:BBC

Dacă deşertul Atacama găzduieşte viaţă, de ce nu ar face-o şi Marte?

Deşertul Atacama, din America de Sud, cel mai uscat deşert de pe Pământ, se aseamană cu suprafaţa planetei Marte, iar oamenii de ştiinţă au fost uimiţi să descopere în deşert o “oază” de microorganisme care alimentează speranţa că şi Planeta Roşie este capabilă să găzduiască viaţa.

În căutarea materialui biologic, cercetătorii au utilizat un dispozitiv numit Signs of Life Detector (SOLID, detector de semne de viaţă) care conţine un biochip alcătuit din 450 de anticorpi. După ce au prelevat mostre de la o adâncime de 5 metri, specialiştii au descoperit prezenţa unor microorganisme unicelulare din grupul Archaea şi a unor bacterii.

În urma cercetărilor s-a observat că, atunci când au primit apă, microorganismele s-au putut înmulţi prin diviziune. Acest fenomen este extrem de interesant, având în vedere că suprafa de deşert, bogată în sare gemă şi alţi compuşi care absorb apa, este foarte asemănătoare cu cea de pe Marte.

Iniţial, dispozitivul SOLID a fost creat pentru a putea preleva probe de pe Marte şi a descoperi dacă planeta găzduieşte forme de viaţă. Acum, după ce el a fost testat în Atacama, oamenii de ştiinţă sunt convinşi că dispozitivul îşi va face treaba pe Marte.

Studiul a fost realizat de specialişti de la Centrul de Astrobiologie al Consiliului Superior de Cercetare Ştiinţifică, din Spania, şi de la Universidad Catolica del Norte, Chile.

Sursa: Dvice

De ce îşi încetineşte Venus mişcarea de rotaţie?

Oamenii de ştiinţă au observat o modificare bruscă şi neaşteptată a duratei mişcării de rotaţie a planetei Venus, cu prilejul investigării planetei de către o sondă spaţială a ESA.

Informaţiile au fost adunate în urma misiunii Venus Express a Agenţiei Spaţiale Europene. Specialiştii spun că, acum, pentru a finaliza o mişcare de rotaţie, lui Venus îi ia cu 6 minute şi jumătate mai mult ca acum 16 ani, când nava spaţială Magellan a înregistrat ultima dată aceşti parametri.

Venus Express a utilizat un detector cu infraroşu pentru a putea penetra atmosfera densă în care este învăluită planeta. Astfel s-a constatat că suprafaţa, pe care oamenii de ştiinţă se aşteptau să o scaneze, se afla cu 20 de kilometri în urmă, ca urmare a încetinirii mişcării de rotaţie.

Acum 16 ani, o zi pe planeta Venus era echivalentul a 243.0185 zile pământene, iar planetei îi trebuiau 224,7 zile pământene pentru a parcurge orbita în jurul Soarelui, ceea ce înseamna că o zi era mai lungă decât un an. Acum, noile măsurători indică faptul că, pentru o mişcare completă de rotaţie, Venus are nevoie de 243,023 zile pământene.

Măsurătorile detaliate legate de mişcarea lui Venus sunt întreprinse pentru a se afla dacă planeta are un miez solid sau lichid. Dacă Venus are un miez solid, oamenii de ştiinţă cred că masa acestuia trebuie să fie concentrată spre centru, ceea ce înseamna că mişcarea de rotaţie a planetei ar reacţiona mai puţin la forţele externe.

Cercetătorii cred că mişcarea de rotaţie a lui Venus poate suferi schimbări la fel ca cea a Pământului. Durata unei zile pe Terra poate varia cu aproximativ o milisecundă pe parcursul unui an, ca urmare a unor vânturi, temperaturi sau maree de proporţii. Venus are o atmosferă foarte densă şi o presiune atmosferică la nivelul mării de 90 de ori mai mare ca cea a Pământului. Aceşti factori au capacitatea de a produce schimbări la nivelul mişcării de rotaţie a planetei.

O echipă de specialişti de la Royal Observatory of Belgium a analizat şi ea aceste variaţii pe termen scurt ale mişcării de rotaţie a lui Venus şi a ajuns la concluzia că ele se vor compensa în timp, pe termen lung.

Sursa: CBS

A fost descoperită o nouă planetă pe care ar putea exista viaţă, la doar 22 de ani-lumină de Terra

O echipă internaţională de astronomi a anunţat, joi, descoperirea unei noi exoplanete care este potenţial locuibilă, ridicând astfel la patru numărul planetelor aflate în afara sistemului nostru solar detectate de comunitatea ştiinţifică mondială.

"Această planetă - telurică - este cea mai bună dintre candidatele recente în ceea ce priveşte capacitatea de menţinere a apei în stare lichidă la suprafaţa ei şi ar putea să adăpostească viaţa, în formele cunoscute de noi", a declarat Guillem Anglada-Escudé, coordonatorul acestei echipe de savanţi, care au lucrat la Carnegie Institution for Science din Washington.

Această planetă (GJ 667Cc) se află pe orbita unei stele denumite GJ 667C, situată la aproximativ 22 de ani-lumină de Terra (1 an lumină echivalează cu 9.460 de miliarde de kilometri).

Planeta efectuează o rotaţie în jurul stelei sale în aproximativ 28 de zile şi are o masă de cel puţin 4,5 ori mai mare faţă de Terra. Planeta este şi cu 50% mai mare decât planeta noastră.

GJ 667Cc se află pe o orbită care o plasează la o distanţă potrivită de steaua ei, fiind în "zona locuibilă", unde temperaturile nu sunt nici prea ridicate, nici prea scăzute, permiţând apei să rămână în stare lichidă la suprafaţă.

Cercetătorii au descoperit în acelaşi timp o serie de indicii care îi fac să afirme că cel puţin o altă exoplanetă - dacă nu chiar două sau trei - orbitează în jurul aceleiaşi stele.

Noua descoperire demonstrează faptul că planetele potenţial locuibile pot să se formeze într-o mai mare varietate de medii decât se credea până în prezent, au anunţat autorii studiului, ce va fi publicat în Astrophysical Journal Letters.

Astronomii au folosit datele publicate de Observatorul European Austral (ESO) din Chile şi măsurătorile efectuate de telescopul Observatorului Keck din Hawaii.

NASA: Telescopul Kepler a găsit 11 noi sisteme planetare

Printre ele se numără un sistem cu cinci planete, care se învârt toate în jurul stelei-mamă la o distanţă mai mică decât planeta Mercur orbitează în jurul Soarelui.

Descoperirea a făcut ca numărul exoplanetelor (planete din afara sistemului nostru solar) descoperite de oamenii de ştiinţă să se ridice la 729.

Telescopul Kepler a fost lansat în spaţiu în martie 2009, cu scopul de a descoperi noi exoplanete. El detectează variaţii ale luminii venite de la stele, iar cu ajutorul acestora identifică planetele care orbitează în jurul lor.

Niciunul dintre noile sisteme planetare descoperite nu se aseamănă cu sistemul solar. Cel mai interesant dintre ele este unul care conţine cinci planete care orbitează în jurul stele mai bătrâne şi mai mari decât Soarele. Toate cele cinci planete orbitează în jurul planetei-mamă la o distanţă mai mică decât planeta Mercur, prima planetă de la Soare, orbitează în jurul acestuia, scrietelegraph.co.uk.

Planetele sunt de la 1,5 la 5 ori mai mari decât Terra, însă cercetătorii n-au stabilit încă dacă este vorba de planete solide, precum Terra, Venus, Marte şi Mercur, sau gazoase, precum Jupiter, Saturn Uranus şi Neptun.

Studiu: Galaxia noastră conţine mai multe planete decât stele

Un studiu publicat de o echipă internaţională de astronomi şi citat de AFP arată că Galaxia Calea Lactee conţine mai multe planete decât stele, scrie Agerpres.

Astfel, principalul autor al studiului, profesorul Arnaud Cassan Institutul de astrofizică din Paris, a anunţat că expresia "stele înconjurate de planete" este mai mult o regulă decât o excepţie. Potrivit calculelor statistice ale echipei sale, în galaxia noastră există 1,6 planete la o stea.

Mai mult decât atât, conform estimărilor, 17% din stele au o planetă cu masa comparabilă cu a lui Jupiter, 52%, planete de talia lui Neptun şi 62%, nişte 'super-Terra', planete de 5-10 ori mai mari decât Pământul.

"Se pare că există miliarde de planete cu mase asemănătoare Pământului pe orbita din jurul stelelor din Calea Lactee", afirmă Daniel Kubas într-un comunicat al Observatorului austral european (ESO) din Chile.

În timp ce echipa lui Arnaud Cassan s-a ocupat de stelele solitare, un alt studiu, publicat tot miercuri în 'Nature', arată că 1% din stelele perechi ('stele binare') ar putea avea o exoplanetă gigant în jurul lor.

Galaxia noastră ar putea avea milioane de exoplanete cu mai mulţi Sori, arată William Welsh de la Universitatea din San Diego (SUA), a cărui echipă a identificat două noi planete de acest tip, cu ajutorul satelitului Kepler, care a permis deja depistarea primei planete aşa-zis 'circumbinare', numită Kepler-16b.

Telescopul Kepler a descoperit cel mai mic sistem planetar de până acum

Astronomii NASA au descoperit trei noi planete din afara sistemului nostru solar. Cea mai mică dintre ele are dimensiunea planetei Marte.

Cercetatorii americani au descoperit cele mai mici planete din afara sistemului nostru solar, cu ajutorul datelor colectate de telescopul spatial Kepler al NASA. Cea mai mica dintre ele are dimensiunile planetei Marte, toate cele trei planete sunt pline de roci si orbiteaza foarte aproape de steaua mama.

"Astronomii abia incep sa confirme miile de planete descoperite de Kepler pana acum. Faptul ca am gasit una mica precum Marte este uimitor, si ne spune ca ar putea exista o multime de astfel de planete in jurul nostru", a declarat Doug Hudgins, cercetator din cadrul programului Kepler, la sediul NASA din Washington.

Planetele sunt prea aproape de steaua lor, denumita KOI-961, pentru a se afla in zona locuibila, unde temperaturile sunt potrivite ca sa existe apa in forma lichida si viata, relateaza Spaceflight.com, citat de green-report.ro.

KOI-961, o stea pitica, are diametrul de doar o sesime din cel al Soarelui si este cu 70% mai mare decat Jupiter. Cele trei planete au nevoie de doar doua zile pentru a orbita steaua.

„Acesta este cel mai mic sistem solar descoperit pana acum. Este de fapt mai asemanator ca marime cu Jupiter si lunile sale decat orice alt sistem planetar. Descoperirea reprezinta o noua dovada privind diversitatea sistemelor planetare din galaxia noastra”, a declarat John Johnson, cercetator principal la Exoplanet Science Institute al NASA, din Pasadena, California.