Planet Earth: Amazing nature scenery (1080p HD) !

Începe coşmarul: topirea gheţurilor arctice eliberează cantităţi uriaşe de metan

Temuta şi des pomenita Apocalipsă pare a se concretiza într-un scenariu nebănuit de marea masă a oamenilor. Cercetătorii americani au descoperit mii de locuri în Arctica unde calota glaciară s-a topit în urma accelerării încălzirii globale, iar cantităţile imense de metan depozitate acolo timp de milenii au început să fie eliberate în atmosferă.

În ceea ce priveşte cantităţile emise, metanul este al doilea gaz ca importanţă în provocarea efectului de seră, după dioxidul de carbon, iar nivelul său a început brusc să crească după câţiva ani de stabilitate.

Există multe surse de gaze cu efect de seră pe Terra, unele naturale, altele legate de activităţile umane, precum gropile de gunoi şi fermele de animale, iar identificarea exactă a celor care emit metan nu este o operaţiune uşoară.

Însă cercetătorii din cadrul unui nou proiect care vizează Arctica, conduşi de Katey Walter Anthony din cadrul Universităţii Alaska din Fairbanks, au reuşit să identifice depozitele naturale de metan pe baza proporţiei diferiţilor izotopi de carbon din moleculele de metan. Ei au identificat, în Alaska şi Groenlanda, peste 150.000 de puncte în care există emisii naturale de metan, în lacuri situate la marginea calotelor glaciare.

Mostrele recoltate au arătat că unele dintre acestea rezultă din emisiile metanului străvechi, posibil din depozitele de gaze naturale şi cărbuni situate sub lacuri, pe când alte mostre conţin gaze mult mai recente, formate în urma proceselor de descompunere a materialului vegetal din lacuri.

"Am observat că majoritatea mostrelor provin din lacurile situate în imediata apropierea a zonelor de permafrost, precum şi din morenele şi fiordurile gheţarilor montani care se micşorează de la an la an. Dacă fenomenul de eliberare a metanului provocat de încălzirea globală se va confirma şi în nord-vestul Siberiei, regiune unde stratul de permafrost se topeşte într-un ritm îngrijorător, care va atinge punctul maxim în jurul anului 2100, cantităţile uriaşe de metan eliberate în atmosferă vor duce la schimbări climatice cu efecte incalculabile pentru viaţa pe Terra", susţin cercetătorii americani.

Regiunea arctică deţine mari depozite naturale de metan, situate sub stratul de permafrost sau sub planşeul submarin al Oceanului Arctic.

"Arctica este regiunea cu cel mai rapid ritm de încălzire de pe întreaga planetă şi deţine numeroase rezerve de metan care, odată eliberate, vor accelera fără precedent fenomenul de încălzire globală", avertizează şi profesorul Euan Nisbet din cadrul Royal Holloway - Universitatea Londra, un cercetător împlicat în studiile care vizează metanul din Arctica.

Unii cercetători susţin că impactul total va putea fi observat abia peste multe zeci de ani, în timp ce alţii cred că o eliberare rapidă a metanului va accelera puternic efectele încălzirii globale care se resimt deja de la an la an.

Sursa: BBC News

Gheţarii din Groenlanda se topesc cu 30% mai repede decât acum 10 ani

Gheţarii din Groenlanda se topesc cu 30% mai repede decât acum un deceniu, topirea fiind mai lentă decât cel mai pesimist scenariu imaginat de oamenii de ştiinţă.

Dacă ritmul topirii se va menţine la acest nivel, gheţarii din Groenlanda vor contribui la creşterea nivelului oceanului planetar cu 10 centimetri până în 2100.

Cumulând toate cauzele creşterii nivelului mării, cercetătorii estimează că până la finalul acestui secol oceanul planetar va creşte în înălţime cu 90 de centimetri.

Comentând rezultatele studiului asupra gheţarilor din Groenlanda, Twila Moon, o expertă în studiul gheţarilor de la Universitatea Washington, a declarat că „pe vremuri, «în ritm de gheţar» însemna o mişcare lentă; acest lucru nu mai este valabil astăzi”.

Cercetătoarea spune că studiul indică faptul că „scenariul cel mai pesimist pe care ni l-am imaginat nu pare să se concretizeze în acest moment”. „Aşadar, chiar dacă nu este vorba de o veste bună, nu este nici o veste negativă”, a adăugat Moon.

Calculele au fost realizate în urma studierii din satelit a peste 200 de gheţari. Studiul a fost publicat în prestigiosul jurnal ştiinţific Science.

Rezultatele pot părea încurajatoare dacă sunt comparate cu previziunile făcute în anii precedenţi. În studiu din 2008 afirma că, în cazul scenariului cel mai pesimist, gheţarii din Groenlanda ar putea contribui cu creşterea nivelului oceanului planetar cu până la 49 de centimetri până în 2100.

Gheţarii se topesc în urma temperaturilor mai ridicate înregistrate în timpul verii în Groenlanda, înregistrându-se o creştere medie de 1 grad Celsius în ultimul deceniu.

Un gheţar celebru din nord-vestul Groenlandei, intitulat Jakobshavn, înregistrează o topire accelerată, pierzând 11,3 kilometri pe an. Astfel, gheţarul pierde 1 metru de gheaţă pe oră. Eric Rignot, un specialist în gheţari de la Universitatea California, afirmă că o persoană poate vedea topirea gheţarului privindu-l doar 20 de minute.

Sursa: Daily Mail

India a inaugurat cea mai mare centrală solară din lume

Autorităţile indiene au construit în statul Gujarat cea mai mare centrală solară cu celule fotovoltaice din lume. Imensa construcţie atinge dimensiunile părţii de sud a insulei Manhattan. 
După o serie de pregătiri prealabile, care au durat circa 14 luni, centrala a fost pusă în funcţiune şi poate furniza 605 Megawaţi - o cantitate de energie suficientă pentru a alimenta un oraş de mărime medie.

Centrala a fost pusă în funcţiune pe data de 19 aprilie, anul curent, iar planurile de extindere continuă, astfel încât autorităţile speră ca, în anul 2013, centrala să furnizeze 1.000 Megawaţi. Centrala a fost construită pe o suprafaţă de peste 2.000 hectare, în apropierea satului Charanka, districtul Patan, din nordul statului Gujarat.

India intenţionează ca, până în anul 2020, circa 15 % din totalul de energie necesară ţării să provină din surse nepoluante. Prin comparaţie, la ora actuală doar 6% din energia necesară Indiei provine din surse "verzi".

Cu toate acestea, India este deja pe cale să fie detronată de către Tunisia. Acest stat nord-african intenţionează să inaugureze în anul 2016 o centrală similară, care să furnizeze energie în cantitate de 2.000 de Megawaţi.

Centrala din Charanka a costat circa 280 milioane USD şi produce aceeşi cantitate de energie precum o termocentrală care ar arde anual o cantitate de 900.000 tone de cărbuni şi gaze. Centrala solară din Gujarat salvează astfel atmosfera de poluarea anuală cu circa 8 milioane tone de dioxid de carbon.

Sursa: Grist

Combaterea încălzirii globale: transformarea Pământului într-o planetă albă-strălucitoare

Oamenii de ştiinţă au imaginat un proiect care presupune combaterea încălzirii globale prin reflectarea luminii Soarelui.

Proiectul vizează înlocuirea treptată a materialelor utilizate în prezent pentru construirea acoperişurilor şi a drumurilor cu materiale albe sau de culoare deschisă. Astfel, spun creatorii lui, fenomenul de reflectare a luminii solare, numit albedo, ar asigura o răcire considerabilă, care, peste 50 de ani ar fi echivalentă cu o reducere de 25 sau chiar 125 de miliarde de tone de dioxid de carbon.

Trotuarele şi acoperişurile reprezintă mai mult de 60% din suprafeţele urbane, iar ele sunt responsabile pentru atragerea energiei solare şi crearea zonelor fierbinţi. Numite şi insule de căldură, metropolele devin mari consumatoare de energie electrică şi producătoare de smog, fenomen care implică costuri mari în sistemul de sănătate.

Oamenii de ştiinţă au explicat că este nevoie ca preţul materialelor utilizate în procesul de reflectare a luminii solare să nu fie foarte mare, mai ales în condiţiile în care ele vor trebui schimbate sau reparate periodic. Deşi au admis că noile produse ar putea fi mai scumpe decât cele utilizate acum, pe termen lung preţul plătit va fi unul mult mai mic, în comparaţie cu economiile pe care sistemul le va furniza.

Cu toate acestea, mulţi specialişti privesc cu scepticism propunerea. Consultantul francez pe probleme climatice, Jean-Marc Jancovici, susţine că propunerea ar avea efect doar la nivel local. "Dacă scazi semnificativ temperatura la nivel local, prin vopsirea acoperişurilor în alb, asta nu înseamnă că efectul se va extinde şi spre alte zone", a declarat acesta.

Mai mult, conform lui Alfredo Stein de la Centrul de Cercetare Urbană Globală de la Universitatea din Manchester, procesul ar fi unul anevoios în condiţiile în care 70% din case, la nivel mondial, sunt construite şi deţinute de persoane fizice.

Sursa: AFP

„Schimbările climatice, o problemă etică similară sclavagismului”, susţine un specialist NASA

Profesorul Jim Hansen, unul dintre cei mai apreciaţi experţi ai NASA în domeniul schimbărilor climatice, afirmă că prevenirea celor mai dăunătoare consecinţe ale schimbărilor climatice provocate de om reprezintă „o problemă morală imensă”, la fel de importantă ca desfiinţarea sclavagismului.

Hansen susţine că a lăsa moştenire generaţiilor următoare urmările devastatoare şi costisitoare ale schimbărilor climatice reprezintă un act de nedreptate faţă de generaţiile viitoare.

Săptămâna viitoare, profesorului Hansen îi va fi decernată prestigioasa Medalie Edinburgh ca recunoaştere a meritelor sale în progresul ştiinţei. Hansen va pleda în discursul de acceptare pentru taxarea la nivel global a emisiilor de carbon.

„Prin comportamentul nostru actual creăm posibilitatea ca generaţiile viitoare să moştenească un sistem climatic ce poate scăpa de sub controlul omenirii. Este o situaţie de urgenţă: putem vedea ce este la orizont, efectele de peste câteva decenii asupra ecosistemelor, asupra nivelului oceanului planetar şi asupra ritmului extincţiei speciilor”, a declarat Hansen. Cercetătorul afirmă că omenirea se va confrunta în mod repetat cu dezastre naturale care vor afecta zone extinse ale planetei.

Hansen susţine că generaţiile actuale au o datorie morală faţă de copiii şi nepoţii lor şi că trebuie luate măsuri cât mai repede. „Părinţii noştri nu ştiau că sunt sursa unei probleme pentru generaţiile viitoare, dar noi nu ne mai permitem să ne prefacem că nu ştim ce facem. Ştiinţa e limpede precum cristalul. Înţelegem ciclul carbonului, ştim că dioxidul de carbon pe care îl emitem în aer va rămâne la suprafaţă pentru milenii. Istoria Pământului ne spune că există o limită a emisiilor de carbon care, odată depăşită, aduce consecinţe devastatoare pentru generaţiile următoare. Nu putem pretinde că nu ştim asta”, pledează Hansen.

Cercetătorul susţine că propunerea sa de implementare a unei taxe globale pe emisiile de carbon se bazează pe cele mai recente analize ale nivelului dioxidului de carbon din atmosferă şi ale efectelor acestui gaz asupra temperaturilor globale şi a climei. Într-o lucrare semnată de alţi 17 experţi, Hansen descrie ca nevoi urgente o reducere imediată a emisiilor de CO2 cu 6% şi o creştere masivă a suprafeţelor împădurite, pentru a evita schimbări climatice catastrofale până la finalul acestui secol.

„Această problemă nu poate fi rezolvată prin schimbări individuale, este nevoie de creşterea costului emisiilor de carbon la nivel mondial. Nu putem doar să spunem «schimbările climatice sunt o problemă» şi apoi să lăsăm asta în sarcina politicienilor. Este evident că aceştia se află sub influenţa actorilor din industria combustibililor fosili şi că soluţiile pe care ei le prezintă nu sunt de fapt soluţii. Acesta este adevărul”, a concluzionat Hansen.

Sursa: The Guardian

O banchiză din Antarctica s-a micşorat cu 85%

O banchiză din Peninsula Antarctică, una dintre regiunile cele mai afectate de încălzirea globală, s-a diminuat cu 85% în ultimii 17 ani, anunţă Agenţia Spaţială Europeană.

Imaginile prelevate de satelitul Envisat arată că suparaţa banchizei numite Larsen B a scăzut de la 11.512 kilometri pătraţi, cât avea în 1995, la doar 1.670 kilometri. Larsen B este una din cele trei banchize care se întind de la nord spre sud de-a lungul estului peninsulei, limba de pământ îndreptată spre America de Sud.

Din 1995 până în 2002, Larsen B a suferit mai multe procese de fragmentare, dintre care cel mai dezastruos a fost în 2002, când banchiza s-a înjumătăţit. Şi Banchiza Larsen A s-a rupt în ianuari 2005, iar Larsen C, deşi până acum a fost stabilă, pare să se fi subţiat ca urmare a procesului de topire din timpul verii.

Banchizele sunt suprafeţe plutitoare de gheaţă, ataşate de ţărm şi care sunt create în urma topirii gheţarilor. Oamenii de ştiinţă spun că banchizele sunt extrem de sensibile la schimbările de temperatură din atmosferă şi pot fi erodate de curenţii oceanici mai calzi.

În ultimii 50 de ani, atmosfera din partea nordică a Peninsulei Antartice a înregistrat o creştere a temperaturii de 2,5 grade Clesius, cifre care sunt mult mai mari decât media globală.

Sursa: AFP

Încălzirea globală este foarte aproape de a deveni ireversibilă

De ce ne era teamă, nu am scăpat! Se pare că fenomenul de încălzire globală, cu toate consecinţele sale, este foarte aproape de punctul în care nu va mai putea fi oprit sau diminuat, cu toate eforturile omenirii. Cu toate că estimările cercetătorilor sunt diferite la nivel de detalii, temperatura medie globală va creşte cu circa 6 grade Celsius până în anul 2100.

Cum emisiile de gaze responsabile de efectul de seră continuă să crească în loc să fie stopate, oamenii de ştiinţă avertizează că planeta noastră este aproape de atingerea unui punct-limită în care efectele încălzirii globale vor fi ireversibile, fiind accentuate şi de topirea calotelor polare şi dispariţia pădurilor tropicale.

"Pentru noi toţi urmează un deceniu extrem de sensibil daca nu încercăm să remediem situaţia chiar şi pe ultima sută de metri, pe care tocmai am intrat", avertizează Will Steffen, director executiv în cadrul catedrei de climatologie din Universitatea Naţională a Australiei.

În ciuda noilor rapoarte alarmante, un nou tratat asupra climei globale, care să forţeze marile ţări poluante precum China şi SUA să adopte măsuri restrictive, va avea loc de abia în anul 2015 şi va intra în vigoare începând cu anul 2020.

Punctul-limită a fost deja depăşit în cazul celor două calote glaciare de la poli, care acţionează ca nişte uriaşe "frigidere" cu rolul de a regla temperatura globală. Calota glaciară din vestul Antarcticii s-a micşorat continuu în decursul ultimului deceniu, iar calota glaciară din Groenlanda pierde anual circa 200 kilometri cubi de gheaţă încă din anul 1960.

Mulţi experţi în climatologie au căzut de acord asupra faptului că pădurea amazoniană va deveni tot mai aridă odată cu încălzirea continuă a planetei.
Aproximativ 1,6 miliarde tone de carbon au fost pierdute în anul 2005 din cauza tăierilor de copaci din pădurile tropicale, cifra ridicându-se la valori de 2,2 miliarde tone la nivelul anului 2010.

Una dintre cele mai serioase temeri legate de efectele încălzirii globale ireversibile se referă la topirea stratului de permafrost siberian, care adăposteşte cantităţi uriaşe de carbon în solul îngheţat, carbon care, odată eliberat în atmosfera terestră, ar duce la consecinţe incalculabile pentru viitorul vieţii pe Terra.

În cel mai grav scenariu posibil, 30-40 miliarde tone de carbon pe an pot fi eliberate astfel până în anul 2040. Prin comparaţie, toate vehiculele din lume bazate pe combustibili fosili emit circa 10 miliarde tone de carbon anual, la care s-ar adăuga catităţile uriaşe de carbon care vor fi eliberate din Siberia.

Sursa: Reuters